Un articol de suflet pentru suflete frumoase

imagessursa poza: http://www.ortodoxia.md/

Era o data un calugar foarte irascibil din fire. Se supara foarte repede, foarte desi si aproape din orice. Desi se ruga neincetat lui Dumnezeu sa il scape de suparare, adesea cand se ridica de la rugaciune, se intampla sa se manie pe unul dintre frati.

La un moment a indraznit sa-I spuna lui Dumnezeu: “Doamne, te tot rog sa ma scapi de suparare? De ce ma lasi sa ma cert cu fratii asa de des?”

Dumnezeu i-a raspuns: “Cum vrei tu sa exersezi refuzul supararii fara materie prima? Nu mi-ai spus tu sa te scap de suparare? De aceea iti trimit mereu pe cineva, ca sa ai ocazia sa nu te superi, chiar daca iti da motiv fratele tau sa te superi pe el. Tu poti sa inveti sa inoti intr-un bazin fara apa? Tot asa este si cu raspunsul Meu la rugaciunile tale! Numai tu esti stapan pe reactiile tale. Numai tu poti alege daca doresti sa te mai superi ori ba”.

Calugarul s-a luminat si de atunci isi spunea mereu: “Ma supar doar cand vreau eu”. Si asa a scapat calugarul de suparare.

“ Se spune ca era un staret batran, foarte credincios si clarvazator, adica vedea cu ochii sufletului cele ce oamenii obisnuiti nu puteau sa vada. Avea in manastire un ucenic tare vrednic si- l iubea staretul ca pe copilul sau. Intr-o zi s-a pripasit in acea manastire un calugar pribeag, venit din alta tara, bolnav si tare amarat. A locuit in manastire cateva luni, dar boala sau poate necredinta il impiedecau adesea sa mearga la rugaciune, la slujbe. Mai mult, nici la muncile pe care ceilalti calugari le savarseau el nu lua parte. Sedea mai mult retras in chilia sa. A murit calugarul pribeag si batranul staret a vazut cu ochii mintii lui cum a venit un cor de ingeri si i-au luat sufletul si s-au inaltat cu el la cer. A fost impresionat staretul de asa cinste ce i se dadea pribeagului. Intamplarea a facut ca la putine zile sa se imbolnaveasca si calugarul tanar si vrednic, ucenicul staretului. Toti vietuitorii manastirii se rugau pentru sanatatea lui si-l vizitau si-l incurajau intr-una. Fiindca se tragea dintr-un sat apropiat, au fost anuntate si rudele lui dupa trup si au venit cu mic cu mare parinti, frati, surori si rudenii. S-a sfarsit calugarul si cu mare jale a fost prohodit de toti. Staretul a vazut, insa, cu ochii mintii lui, cum sufletul tanarului sau ucenic a plecat singur spre inaltimile cerului. S-a rugat mult staretul sa-i descopere Dumnezeu taina aceasta, fiindca-l stia pe ucenic un om tare credincios si cu multa tragere de inimă pentru cele sfinte, lata ca, intr-o noapte, staretului i s-a aratat in vis un inger si i-a spus: „– Ucenicul tau nu a fost mai putin credincios decat calugarul pribeag, numai ca el i-a avut alaturi pe toti cei dragi ai lui si acestia l-au insotit cu iubirea si cu rugaciunea lor pana la cer; pribeagul nu a avut insa pe nimeni si de aceea a trimis Dumnezeu corul de ingeri sa-l insoteasca. Destul purtase in viata crucea singuratatii, a strainatatii si a departarilor!“

Alexandru Stanciulescu – Barda : ”Poveste despre un calugar pribeag”

About these ads

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

Nodul Gordian Blog

Exista legaturi mai puternice ca sangele...

La taifas cu Radu

Site-ul cabinetului de psihoterapie integrativă dr. Radu Albotă

%d bloggers like this: