Arhive lunare: Aprilie 2011

Sunt actiunile tale ecologice?

 

Asa cum in natura ecologia este importanta, tot la fel si pe plan mental si fizic actiunea ecologica este mai mult decat importanta. Acolo unde exista armonie intre toate partile unei actiuni, beneficiul adus de actiunea in sine devine o valoare al excelentei umane.
Toti oamenii vor sa fie fericiti si impliniti atat pe plan spiritual, cat si mental, sufletesc si fizic. Aceasta nevoie de fericire il indreapta pe fiecare in parte spre alegeri si actiuni diverse, ceea ce este foarte bine. Greseala consta in faptul ca majoritatea oamenilor privesc fiecare actiune dintr-un unghi stramt, uitand de cele mai multe ori ca noi fiintam in grup, importanta majora constand in aceea ca atat noua cat si celorlati trebuie sa ne mearga bine in egala masura, alegerea/actiunea noastra fiind in asa maniera facuta incat sa nu aduca nici un prejudiciu nici noua si nici celorlati. O verificare ecologica de fiecare data cand suntem hotarati sa luam o decizie, este mai mult decat importanta, cercetand in ce masura schimbarea pe care o operam se incadreaza in sistemul privit in intregul sau. Asta inseamna ca trebuie sa verifici daca nu cumva ceea ce pare o schimbare benefica pentru o parte a sistemului creeaza de fapt probleme in alte zone. Multe schimbari pe plan personal sau organizational esueaza pentru ca au in vedere niste limite mult prea stramte ale sistemului, iar efectele colaterale se dovedesc a fi adevarate batai de cap. O examinare ecologica este ca si cum ai verifica ce efecte colaterale negative are un medicament, chiar daca el vindeca o boala, putand insa declansa alte afectiuni in alte zone ale corpului. O verificare ecologica in plan personal garanteaza faptul ca nu te manipulezi sau manipulezi, adica nu te fortezi sa initiezi vreo actiune pe care o vei regreta mai tarziu sau care va dauna unei alte persoane. Toate actiunile au efecte care depasesc contextul lor specific. Vietile noastre sunt complexe si o schimbare va avea acelasi efect pe care il are o piatra aruncata intr-un iaz linistit si care valureste apa, producand valuri care se largesc tot mai mult pe masura ce se indeparteaza de tarm. Unele schimbari produc valuri mai mari decat altele. Unele valuri dispar imediat, dar altele tulbura suprafata lacului mai mult decat te-ai fi gandit. Cineva poate devenii o adevarata maree.
Si fiindca acum stii toate acestea, poti cu usurinta sa iti dai seama ca o verificare ecologica este mai mult decat importanta ca astfel sa poti vedea daca decizia pe care tocmai vrei sa o iei si actiunile pe care ti le propui si urmeaza sa le indeplinesti reprezinta cea mai inteleapta alegere fiindca de multe ori alegerile pe care le facem le putem regreta mai tarziu profund, creandu-ne atat noua cat si celorlati mai mult rau decat bine.
Pentru un control de ecologie interna, intrebarile pe care trebuie sa ti le pui sunt:

-Care sunt consecintele mai indepartate ale actiunii mele?

-Ce pierd daca fac aceasta schimbare?

-Renteaza? Merita sa trec prin aceasta pierdere?

-Ce va trebui sa fac in plus?

-Ce castig daca fac aceasta schimbare?

-Ce pret are schimbarea (spiritual, mental, sufletesc, in plan fizic), sunt dispus sa il platesc?

-Care sunt aspectele pozitive ale starii prezente?

-Cum as putea sa pastrez aspectele pozitive(ce trebuie sa fac in acest sens), in timp ce fac schimbarea pe care o doresc?

Acum intoarce-te inlauntrul tau, asculta, simte si cauta atent raspunsurile. O reactie tipica de incongruenta este atunci cand raspunsurile pe care interiorul tau ti le ofera te fac sa nu te simti in largul tau, avand o senzatie care trece adeseori prin stomacul tau ori alta parte a trupului, creand disconfort. Asta inseamna ca acea decizie cu siguranta ca nu este una benefica nici pentru tine nici pentru ceilati. Ai sa vezi ca de multe ori daca vei face o verificare ecologica, efectele neplacute vor fi foarte evidente si atunci este bine sa regandesti totul. Alteori, vei avea o impresie vaga cum ca totul este in regula nestiind prea bine ce este gresit. Aceasta intuitie este o indicatie a subconstientului cum ca schimbarea dorita de tine nu este pe de-a-ntregul ecologica. Fii mereu atent la intuitiile si senzatiile de inadecvare.
Dupa ce ai facut aceasta ecologie interna, te invit sa extinzi acum analiza mergand spre cea externa, pentru ca toti facem parte dintr-un sistem mai larg de relatii si cu siguranta ca alegerea ta poate face bine cuiva ori poate face rau. Un control ecologic extern va verifica deci daca rezultatul tau va afecta alte persoane importante din viata ta.
Te invit sa faci un efort de imaginatie si sa te pui in locul fiecaruia in parte. Nu te grabi cand faci asta. Pur si simplu lasa subconstientul sa faca acest schimb, devenind pentru cateva minute acea persoana. Ai sa vezi ca acest mod de abordare a unei alegeri iti va oferi o multime de raspunsuri adiacente la care nici macar nu te-ai fi asteptat. Fii atent la senzatiile tale interioare. Corpul tau iti va spune in ce zona a fiintei lor si implicit a fiintei tale ii vei rani/te vei rani prin alegerea ta creand astfel distorsiuni, sau in ce parte vei produce bucurie. Asa iti va fi cu mult mai usor ca in viitor sa intelegi de ce ai momente cand traversezi perioade placute din viata si de ce de multe ori viata ti se da peste cap. Noi traim intotdeauna prin prisma a ceea ce oferim si noi celorlati si asta este cea mai mare magie universala. Si fiindca acum stii si acest aspect, intreaba-te urmatoarele:

-Cum ii va afecta pe ceilati alegerea mea?

-Este contrara vreuneia dintre valorile lor?

-Cum vor reactiona ei?

Daca de fiecare data cand vei vrea o schimbare vei face aceasta verificare, cu siguranta ca de multe belele vei reusi sa scapi.
Cu drag Ramona

Anunțuri

Esti obsedat de…”trebuie” ?

Iata un cuvant care de mic copil ti-a fost inoculat in minte si care iti palpaie in creier adesea in mod obsesiv, atat de obsesiv, incat a ajuns sa iti preia controlul vietii in mai toate sectoarele.

-trebuie sa fii cel mai bun in clasa si de se poate si in scoala (Nu conteaza potentele si talentele mele, nu conteaza ca sunt zile cand sunt obosit de atata invatat si nici ca vreau din cand in cand sa ma mai joc si eu ca ceilati copii. Trebuie sa fiu cel mai bun si-apoi dupa ce devin cel mai bun asimiland o multime de cunostinte care mai tarziu nu o sa-mi foloseasca la nimic si ma voi simti obosit psihic, mi se va spune ca asa trebuie din moment ce si altii sufera ca mine, iar eu stiu ca nu trebuie dar nimeni nu tine cont si de parerea mea)

-trebuia sa te rogi zilnic daca vrei sa ajungi in rai (Nu conteaza daca imi barfesc colegii ba chiar mi se cer amanunte in acest sens, nici daca ii intorc spatele semenului meu, nici daca sunt egoist, asa cum nu conteaza prin ce mijloace ma imbogatesc la o adica… dar trebuie sa ma rog ca sa ajung in rai…apoi chiar ca trebuie sa ma rog sa ajung si eu macar pe acolo pe la usa de se poate, ca altfel cum as putea patrunde daca incalc frecvent legile cele mai minore ale omeniei atunci cand ajung si eu mare.)

-trebuie sa te culci devreme ca sa te scoli in zori (Nu conteaza ca eu seara mai am chef sa ma joc iar dimineata sa mai stau in pat, trebuie sa ma conformez fiindca asa fac toti. Daca o sa cresc mare, de tot ceea ce o sa imi amintesc este ca trebuie sa fiu plecat de acasa de dimineata pana seara nemaiavand timp si pentru mine fiindca asa am fost invatat de mic.)

-trebuie sa fii respectuos cu profesorii si sa asculti tot ceea ce iti spun (Nu conteaza ca acestia tipa la mine, nici ca ma umilesc adesea, nici ca de multe ori as avea si eu ceva de spus dar ca nu sunt ascultat, trebuie ori ce ar fi sa ii ascult si sa ii respect chiar daca ei nu ma respecta, iar daca pe parcurs imi voi alege meseria de dascal, eu am sa stiu ca trebuie sa ma comport in aceeasi maniera cu copii fiindca cu totii fac la fel.)

-trebuie sa faci ceea ce si x face (Nimeni nu ma intreaba daca eu chiar vreau sa fac la fel, ori poate ca am alta optiune, nici macar nu conteaza parerea mea, tot ceea ce conteaza este ca trebuie sa fac la fel dar exact la fel de parca asta ar fi posibil si mai apoi cand cresc mare, tendinta mea va fi aceeasi, uitand ca eu am talente unice pe care pot sa le folosesc cu mult mai bine decat pe cele preluate si chiar daca asta o sa ma faca nefericit, eu am sa ma iau dupa turma ca nu cumva sa fiu mai diferit decat ceilati.)

-trebuie sa asculti de cei superior (Nimeni nu ma intreaba daca eu am alta parere ori poate o alta optiune, pe nimeni nu intereseaza vederile mele, tot ceea ce este important e ca trebuie sa ascult chiar daca asta ma face sa pierd ori sa fiu nefericit, fiindca sunt invatat ca eu sunt mic si nesemnificativ. Iar mai apoi cand o sa cresc mare, eu am sa ma ghidez dupa acest precept, considerand ca altii sunt cu mult mai buni si mai importanti decat mine.)

-trebuie sa mananci doar tu ciocolata (Oare cati se intreaba cat de neavenita este aceasta porunca si cat de contrara in mintea mea cruda de copil? Ce si pe cine sa mai cred si mai apoi pe cine sa ascult? Preotul imi spune ca trebuie sa fiu bun si sa impart ce am si cu altii daca vreau sa ajung si eu om, iar acasa mi se spune ca daca impart primesc bataie. Acum eu ce sa aleg? Ieri am ascultat de mama si chiar daca prietenii mei tanjeau dupa o bucata de ciocolata eu nu le-am dat fiindca am fost invatat ca trebuie sa imi ascult parintii. Dar azi cand am vazut la un prieten al meu cicolata si eu nu aveam, iar el a impartit cu ceilati mie nedandu-mi fiindca nici eu ieri nu i-am dat, m-a durut tare, tare si degeaba am plecat in casa sa cer de la parinti ciocolata ca mi-au raspuns sa mai astept, fiindca momentan stau prost cu banii, si-atunci de cine sa ascult? )

-trebuie sa taci cand iti spun eu sa taci si sa vorbesti doar cand ti se permite (De ce trebuie sa tac cand altii tipa la mine? De ce trebuie sa tac cand altii ma irita? De ce trebuie sa tin in mine toata acea tensiune cand de fapt eu tot ceea ce fac este sa ma comport ca un copil, sa traiesc ca un copil si sa ma joc ca un copil. Cand vreau sa vorbesc mi se interzice sa o fac si cand vreau sa tac sunt obligat sa vorbesc. Ce sa mai inteleg din viata asta?)

-trebuie….zice mama, trebuie….zice tata, trebuie….zice bunica, trebuie….zice bunicul, trebuie….zice fiecare profesor in parte,.trebuie…. imi zic vecinii, trebuie…. aud de dimineata pana seara, fara ca nimeni sa ma intrebe vreodata ce vreau de fapt eu pentru mine, nu ce vor ei pentru mine, ce simt eu ca e bine pentru mine, nu ceea ce ei cred ca e bine pentru mine.

Te-ai recunoscut? Iti amintesti? Acum intelelegi ca marea opreliste a vietii tale este un cuvant, un singur cuvant, acest trebuie sa faci si de vrei si de nu vrei, nimanui nepasandu-i de parerea ta, de alegerea ta, de viziunea ta. Valorile si credintele tale nefiind bazate pe „Cine sunt eu” ci pe „Ce mi-au zis ei” . Aceasta falsa identitate te va face sa iti creezi nenumarate masti, fiindca trebuie sa te comporti fata de mama intr-un fel, fata de tata intr-alt fel, fata de vecini in mod diferit si tot asa, in functie de cerintele si poruncile fiecaruia in parte.
Te invit sa privesti acum inlauntrul tau si sa vezi care iti sunt nevoile si cerintele neimplinite. Vezi de fapt in ce anume sector esti tu mai descoperit. Care este acea parte a fiintei tale care cere indurare si recunoastrere din afara.Ai tu tendinta ca altii sa iti acopere nevoie de:

-aprobare si recunoastre

-de acceptare a ceea ce tu esti fara masti

-de iubire

-de sustinere

-de comunicare

-de apreciere

-de recompense

-de intelegere

Daca exista vreo parte descoperita inlauntrul tau, este fiindca acest cortegiu de trebuie te-a facut sa uiti de cine esti tu cel real, fiind atat de ocupat sa executi acel lung lant de trebuie, incat ti-a fost imposibil ca pana acum sa te descoperi pe tine insuti. Asta a dus la subminarea a ceea ce tu esti cel real, fiindu-ti acum frica ca daca iesi din acest program al implinirii poruncilor lansate spre tine de catre altii, tu nu o sa mai primesti ceea ce vrei, fiind in acest scop pedepsit. Astfel ca te-ai scindat, in tine dandu-se acum o lupta care te trage cand spre descoperirea propriului tau sine, cand spre implinirea cerintelor celorlati. Acest mod de a trai te oboseste insa foarte mult, astfel ca adesea clachezi, rasculandu-te si tu la randul tau exact impotriva acelora care ar avea mai mare nevoie de sustinerea ta sau tu de a lor si astfel tu comiti exact aceeasi greseala care a fost comisa si fata de tine.
Este timpul sa iti iei caietul si sa faci doua coloane.Pe una sa scrii ce iti spun ceilati ca trebuie, si pe cealata sa scrii ce consideri tu ca vrei. Facand asta, o sa iti dai seama care sunt acele cerinte ale sinelui tau care au ramas descoperite si pentru care de fapt tu te afli aici in acest plan. Dupa ce ai terminat de facut cele doua liste, taie peste tot ceea ce altii ti-au spus si iti spun ca trebuie. Tu nu trebuie sa faci ce iti zic ei, asa cum nici ei nu trebuie sa faca ce le zici tu. Tot ceea ce trebuie e ca tu sa faci ca tine si ei sa faca ca ei si nicidecum invers. Aici au gresit oamenii. Au inversat rolurile. Asta inseamna ca eu te oblig sa faci ceea ce eu vreau pentru mine, in loc sa imi ofer eu asta, iat tu ma obligi pe mine sa fac ceea ce tu vrei, in loc sa iti oferi tu toate acestea. Aceasta aiureala a facut ca omenirea sa consume o multime de resurse in loc sa investeasca acea energie in ceva mai constructiv, mai bun. Ia hai gandeste-te un pic. Daca vreau de exemplu sa mananc o prajitura, in loc sa plec eu sa mi-o cumpar asa cum e si fireresc, te trimit pe tine desi tu vrei sa te uiti la meci, nu sa mergi la cofetarie dupa prajitura mea. Eu insist, tu te revolti, eu te atentionez ca de nu o faci te taxez, tu nu vrei sa fii taxat asa ca bombanind te imbraci, lasi meciul deoparte si pleci dupa prajituri. In acest timp eu stau in casa, dar ma simt satisfacuta ca tu mi-ai indeplinit porunca iar maine faci si tu la fel cu mine fiindca jocul o cere. Resursele si timpul pierdut pentru cateva prajituri este cu mult prea mare incat sa merite atata efort. Mai bine merg eu sa le cumpar, poate ma intalnesc si cu o prietena cu care stau pe terasa la o cafea in loc sa ma uit la un meci care nu imi prezinta interes, vin acasa tu esti fericit ca ti-a castigat echipa favorita, eu ca mi-am indeplinit dorinta si ramanem amandoi cu resurse. Sigur ca acest exemplu este unul dintr-o infinitate de exemple. Important e sa se inteleaga ca acest trebuie este de fapt fundamentul pe care este construita mai apoi manipularea, si pana cand omul nu renunta la manipulare, este imposibil sa se descopere pe sine fiindca tot timpul privirea lui va fi directionata inafara si nicidecumm inlauntru. Asta imi aminteste de o povestioara hazlie citita intr-una din cartile lui Osho:

Cica Mula Nasrudin in fiecare dimineata o parte din drumul pe care il facea la munca, era secondat de un coleg. Acesta in fiecare zi se lega de el spunandu-i ca a auzit cum ca este un om rau, care nu se ocupa de sotie si copii si ca ar trebui sa ii fie rusine de toate cate le face. Mula Nasrudin l-a ascultat cu foarte mare atentie timp de trei luni dupa care intr-o dimineata ii spune colegului asa:
-Pana acum precum ai vazut eu te-am ascultat zi de zi dar de data asta te rog sa asculti si tu ce am eu a-ti spune.Stii, de fapt eu nu am nici sotie si nici copii.
-Cum, nu ai sotie si copii?! Ei nu-i nimic, cand vei avea, ai sa vezi ca tu vei face exact asa precum eu ti-am zis!

Desi povestioara este extrem de ilara, trebuie sa recunosti ca tu joci cand rolul lui Mula Nasrudin cand al colegului acestuia si ca si cei din jurul tau cam joaca ambele aceste roluri. Daca ai bunavointa sa analizezi cu atentie aceste doua roluri, iti vei da seama ca cel jucat in finalul povestii de catre Mula este cea mai buna alegere. Momentan, acest trebuie, sunt sotia si copii tai, fata de care tu esti obligat sa te comporti cum se cuvine si asta fiindca altii iti spun ca asa trebuie sa faci. Cand insa vei recunoaste ca acesti de trebuie nu sunt familia ta, adica nu esti tu insuti, vei putea spune oricui ca de fapt tu esti altul nu cel pe care ceilati il considera ca ar fi. Iti recomand ca de acum incolo, intreaba-te la fiecare actiune pe care vrei sa o intreprinzi, cat la suta te afli tu in acea actiune si cat la suta sunt altii.

cu drag Ramona

Cele 7 legi spirituale ale succesului

„Voi pune în practica Legea potentialitatii pure, angajandu-ma sa aplic urmatoarele etape:
1. Voi intra in contact cu campul potentialitatii pure practicand in fiecare zi tacerea, existenta
pura. Voi sta intr-o meditatie tacuta de cel putin doua ori pe zi, timp de aproximativ 30 de
minute dimineata si 30 de minute seara.
2. Voi urmari sa intru în fiecare zi in comuniune directa cu natura, devenind martorul tacut al
inteligentei care exista in fiecare fiinta vie. Ma voi aseza in tacere si voi privi apusul soarelui,
sau voi asculta sunetul valurilor oceanului ori al unui parau, sau voi mirosi pur si simplu
mireasma unei flori. In extazul propriei mele taceri si prin comuniunea cu natura, ma voi
desfata cu principiul vietii care a existat din toate timpurile, conectandu-ma la campul
potentialitatii pure si al creativitatii nelimitate.
3. Voi practica ne-emiterea de judecati de valoare. Imi voi incepe fiecare zi cu afirmatia: „Astazi
nu voi judeca nimic din ceea ce se petrece”, iar de-a lungul zilei imi voi reaminti mereu
aceasta intentie.

Aplicarea Legii daruirii
Voi pune in aplicare Legea daruirii angajandu-ma sa aplic urmatoarele etape:
1. Oriunde ma voi duce si cu oricine ma voi intalni, voi darui ceva. Darul meu poate fi un
compliment, o floare sau o rugaciune. Voi incepe chiar astazi prin a darui ceva tuturor celor
cu care ma voi intalni, activand astfel procesul de circulare a fericirii, bogatiei si abundentei in
viata mea si in vietile celor din jur.
2. Astazi voi primi cu recunostinta toate darurile pe care mi le va oferi viata. Voi primi darurile
naturii: lumina soarelui si ciripitul pasarelelor, ploaia de primavara sau prima ninsoare. Voi fi
de asemenea deschis fata de darurile celor din jur, indiferent daca este vorba de daruri
materiale, de bani, complimente sau rugaciuni.
3. Ma angajez sa mentin deschis circuitul bogatiei in viata mea daruind si primind cele mai
pretioase daruri ale vietii: afectiunea, respectul, aprecierea si iubirea. De fiecare data cand ma
voi intalni cu cineva, ii voi ura mental fericire, bucurie si placerea rasului.

Aplicarea Legii karma-ei, sau a cauzei si efectului
Voi pune in aplicare Legea karma-ei, angajandu-ma sa urmez urmatoarele etape:
1. Astazi voi deveni martorul constient al propriilor mele decizii, in fiecare moment al zilei. Prin
contemplarea constienta a acestor optiuni, le voi aduce in campul constiintei mele. Voi
constientiza astfel plenar faptul ca cea mai buna cale de a ma pregati pentru viitor consta in a
trai plenar constient in prezent.
2. Ori de cate ori voi avea de facut o alegere, imi voi pune urmatoarele doua intrebari: „Care
sunt consecintele alegerii mele?” si „Ne va aduce aceasta alegere – mie si celor din jurul meu,
care sunt afectati de ea – mai multa fericire si implinire?”
3. Imi voi intreba apoi inima si voi asculta raspunsul ei, exprimat sub forma unei senzatii de
confort sau de disconfort. Daca alegerea mea imi va trezi in inima un sentiment de confort,
voi merge inainte, fara a ma crampona insa de ea. Daca ea imi va trezi insa un sentiment de
disconfort, voi examina mai atent consecintele ei cu ajutorul luciditatii interioare. Aceasta
tehnica de intrebare a inimii imi va permite sa iau cele mai bune decizii, cele care sunt corecte
in mod spontan, deopotriva pentru mine si pentru cei din jurul meu.

Aplicarea Legii efortului minim
Voi aplica Legea efortului minim angajandu-ma sa respect urmatoarele etape:
1. Voi practica Acceptarea. Astazi ii voi accepta pe toti oamenii care imi vor iesi in cale, toate
situatiile, circumstantele si evenimentele care se vor petrece. Voi urmari sa constientizez tot
timpul faptul ca momentul prezent este exact asa cum trebuie sa fie, caci stiu ca intregul
univers este exact asa cum trebuie sa fie. Nu imi propun sa lupt cu intregul univers
impotrivindu-ma clipei prezente. Acceptarea mea este totala si neconditionata. Accept
lucrurile asa cum sunt, nu cum mi-as dori eu sa fie.
2. Acceptand lucrurile asa cum sunt, imi voi asuma Responsabilitatea pentru situatia in care ma
aflu si pentru toate evenimentele pe care le consider problematice. Stiu ca asumarea
responsabilitatii inseamna sa nu condamn pe nimeni si nimic pentru situatia in care ma aflu
(nici chiar pe mine insumi). Mai stiu ca orice problema este simultan o ocazie, iar deschiderea
fata de ocazii imi va permite sa transform momentul prezent astfel incat sa-mi aduca beneficii
ulterioare mai mari.
3. Astazi voi ramane centrat in non-rezistenta. Imi propun sa transcend nevoia de a-mi apara
punctul de vedere. Nu mai doresc sa conving pe nimeni sa-mi accepte punctul de vedere. Voi
ramane deschis fata de toate punctele de vedere si nu ma voi mai atasa de nici unul.

Aplicarea Legii intentiei şi dorintei
Voi pune in aplicare Legea intentiei si a dorintei, angajandu-ma sa urmez urmatoarele etape:
1. Voi face o lista a tuturor dorintelor mele. Voi purta lista cu mine oriunde m-as duce. O voi
reciti cu atentie inainte de fiecare meditatie, inainte de a intra in marea stare de liniste. O voi
reciti la fel de atent seara, inainte de culcare, si dimineata, dupa trezire.
2. Voi emite in campul potentialitatii pure dorintele mele si le voi lasa in pantecul creatiei, cu
credinta ferma ca ele vor da rod. Chiar daca lucrurile nu vor fi orientate in sensul dorit de
mine, voi avea convingerea ca exista o ratiune in aceasta directie si ca planul cosmic are in
vedere pentru mine intentii care sunt mai presus decat cele pe care le-am conceput eu insumi.
3. Imi voi reaminti continuu sa practic concentrarea asupra momentului prezent in toate actiunile
mele. Nu voi accepta ca eventualele obstacole sa imi abata atentia si concentrarea de la
momentul prezent. Voi accepta prezentul exact asa cum este si voi contribui la croirea
viitorului meu prin manifestarea intentiilor si dorintelor mele cele mai profunde.

Aplicarea Legii detasarii
Voi pune în aplicare Legea detasarii, angajandu-ma sa respect urmatoarele etape:
1. Astazi imi propun sa fiu detasat. Ma voi accepta pe mine asa cum sunt, si ii voi accepta pe cei
din jurul meu asa cum sunt. Nu voi impune nimanui propriile mele idei despre felul in care ar
trebui sa decurga lucrurile. Nu voi impune nici o solutie fortata unei probleme, generand
astfel noi probleme. Voi participa la evenimentele din jurul meu cu o implicare detasata.
2. Astazi imi propun ca toate experientele mele sa aiba la baza principiul incertitudinii. Intrucat
sunt deschis fata de incertitudine, solutiile vor aparea spontan pornind de la problemele create,
de la confuzie, dezordine si haos. Cu cat situatia va parea mai nesigura, cu atat mai sigur ma
voi simti eu, caci incertitudinea este calea mea catre libertate. Aplicand intelepciunea
incertitudinii, imi voi gasi propria siguranta.
3. Imi propun sa patrund in campul tuturor posibilitatilor si anticipez deja fascinatia care apare
atunci cand esti deschis fata de o infinitate de optiuni. Imi doresc sa experimentez aventura,
magia şi misterul vietii, sa ma amuz si sa ma joc.

Aplicarea Legii dharma-ei, sau a menirii in viata
Voi pune în aplicare Legea dharma-ei, angajandu-ma sa respect urmatoarele etape:
1. Astazi voi cultiva plin de iubire zeul sau zeita care exista in interiorul meu, intr-o stare
embrionara. Imi voi acorda intreaga atentie spiritului care imi anima trupul si sufletul. Imi propun sa
ma trezesc fata de linistea profunda din interiorul inimii mele. Oricat de implicat as fi intr-o experienta
temporala, imi propun sa nu uit nici o clipa de constiinta eternitatii.
2. Voi face o lista cu talentele mele unice. Voi adauga apoi toate acele lucruri pe care imi place
sa le fac atunci cand imi manifest talentul unic. Ori de cate ori imi folosesc talentul unic in serviciul
semenilor mei, pierd notiunea timpului si aduc prosperitate, deopotriva in tmea si in vietile celor
din jur.
3. Imi voi pune zilnic intrebarea: „Ce pot face pentru a fi de folos altora?” Raspunsul la aceasta
intrebare imi va permite sa-i ajut pe altii, plin de iubire.

Noi suntem calatori pe drumul eternitatii, iar calea noastra este cosmosul, dansul stelelor si al
galaxiilor. Viata este eterna, dar expresiile ei sunt efemere, trecatoare, simple clipe care apar si dispar.
Gautama Buddha, parintele budismului, spunea odata:
Aceasta existenta a noastra este la fel de trecatoare ca si norii pe un cer de toamna.
Contemplarea nasterii si mortii fiintelor umane este ca si cum ai privi miscarile unui dans.
Durata unei vieti poate fi asemanata cu un fulger,
Care ilumineaza efemer cerul, sau cu un parau de munte.
Ne-am oprit pentru o clipa sa ne intalnim unii cu altii, sa ne iubim, sa ne impartasim trairile. Clipa
prezenta este pretioasa, dar trecatoare. Este o simpla paranteza in cadrul eternitatii. Daca vom sti sa ne
ingrijim unii de altii, plini de iubire si de seninatate, noi putem crea o viata prospera pentru noi si pentru cei
din jurul nostru. Abia atunci vom putea spune ca a meritat sa traim clipa prezenta.”
Don Miguel Ruiz

%d blogeri au apreciat asta: