Schimba-ti viata traindu-ti unicitatea

pictura in acrilic de Alina Nicoara

Intr-un oras la fel ca al nostru, la fel de zgomotos, aglomerat si enervant, in care viata isi cere mult prea agasant pretul de nervi si de oboseala de la oameni, traia o tanara. Plecase de acasa la studii si ramasese in acest oras, acaparata de el, indragostita de el. Dar, la un moment dat, orasul a cerut si de la ea pretul, ca si de la toti ceilalti locuitori ai lui.Nota de plata era cam mare si tanara simtea ca nu mai e in stare sa faca fata orasului. Viata incepu sa i se para din ce in ce mai grea, mai insuportabila, mai fara sens. Nu mai stia cum sa iasa din marasmul fiecarei zile.Simtea ca daca este prea moale, va fi calcata in picioare si nimanui nu ii va pasa de ea. Daca se va pietrifica, va deveni prea dura, va pierde orice sentiment uman si se va transforma in ceva/cineva ce ii displacea total.
Nestiind cum sa trateze viata si ce atitudine sa mai adopte in fata ei, epuizata, isi lua un concediu si pleca acasa la parinti. Aici regasi aceeasi bucurie a vietii pe care ea nu o mai avea din studentie, aceeasi siguranta de sine a oamenilor. Uimita de performantele acestor “provinciali”, isi descarca sufletul in fata parintilor si recunoscu faptul ca ea nu mai face fata vietii. Ceru un sfat.
Gandindu-se putin, tatal tinerei o invita a doua zi la restaurantul unde lucra el ca bucatar. Tanara nu riposta, gandindu-se ca nu ar strica sa ia masa in oras cu tatal.
Ajunsa la locatie, fu invitata in bucataria imensa a restaurantului. Tatal tinerei trebaluia de zor printre zecile de oale, tigai, vase in care se pregatea masa de pranz. Fara multe explicatii, ii puse in fata tinerei un ou, un morcov si cateva boabe de cafea. Ii ceru sa le puna pe fiecare la fiert in cate un vas cu apa. Mirata si putin intrigata de aceasta cerere a tatalui, tanara se executa imediat. Simtea ca undeva in spatele acestui mic exercitiu de bucatarie, trebuie sa fie o lectie. Dupa ce isi indeplini sarcina, scoase ingredientele fierte pe cate o farfurie.
– Uite de ce te-am chemat aici, spuse tatal zambind putin rusinat. Stiu ca nu te asteptai sa te pun la munca. Vreau sa iti raspund la intrebarile pe care ti le-ai pus in ultimile luni. Stiu ce te framanta. Raspunsurile nu sunt atat de grele si savante cum ai crede. Viata se explica pe sine in situatii minore de zi cu zi. Venim in contact cu ea si suntem influentati de ea, asa cum apa a influentat si schimbat fiecare ingredient. Oamenii sunt de trei feluri:

  • cei ce se aseamana cu oul: par foarte delicati si fragili, dar de indata ce dau de greutatile vietii, devin duri si tari.
  • cei ce se aseamana cu morcovul: par foarte tari, rezistenti, dar in contact cu viata, se inmoaie si isi pierd din rezistenta principiilor.
  • si cei ce se aseamana boabelor de cafea: lasati in afara vietii (apei) nu sunt nici tari nici moi. Dar de fiecare data cand intra in contact cu viata, nu se lasa influentati de ea, ci ei sunt cei care schimba si influenteaza imprejurarile prin care trec. Nu se lasa nici inmuiati, nici durizati de viata, ci ajung ei sa schimbe viata, in loc sa renunte intr-atat de mult, incat viata sa ii schimbe pe ei.
Anunțuri

Un răspuns

  1. Frumoasa poveste .. frumoase si intelepte rasunsuri .. frumos videoclip .. si nu in ultimul rand frumoasa pictura Alinei .. Multumesc frumos Ramona

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: