Consideri ca esti un indrumator autentic? Vorbesti din experienta proprie sau doar din citite?

Bine ai revenit pe caleaspretine

Zilele trecute m-am intanit cu un trainer spiritual. Era destul de tris si abatut, asa ca l-am intrebat daca el crede ca aceasta atitudine interioara care il caracteriza, chiar ii poate ajuta pe ceilalti. Din pacate, n-a stiut ce sa imi raspunda, ceea ce mi-a amintit de alte multimi de persoane care predau, urmeaza cursuri sau drumuri spirituale diverse chiar de ani buni deja, si care tot tristi si morocanosi sunt, iar mai apoi, altii care scriu carti bazate pe preluari si mixuri facute din diverse carti citite in trecut si care n-au nici o baza experentiala proprie, interiorul lor fiind tot trist si mohorat. Cred ca multa lume a inteles in mod gresit ce inseamna adevarata spiritualitate si cu ce condimente este ea asezonata. A fi spiritual, inseamna a fi tu in regula cu tine insuti. A te simti bine in pielea ta, in experientele pe care le derulezi, a fi fericit ca esti exact asa cum esti, a te bucura ca existi exact in acest timp si in acest corp si ca ai sansa sa traiesti tot ceea ce traiesti. A considera ca o anume metoda te face mai mult sau mai putin spiritual, este profund gresit. A te axa pe metode in loc sa te bucuri de trairea clipei prezente, este cea mai gresita optiune pe care o poti alege. Metodele te ajuta sa iti stopezi palavrageala mintii, dar doar practicarea si experimentarea a diverse trairi de viata te pot ghida sa alegi acele flashuri care te fac sa te simti in armonie si bucurie cu tine insuti, traind dupa propriile tale valori, exact asa precum tu rezonezi si simti ca iti este benefic sa traiesti. Nu metoda este deci importanta, ci trairea pe care ti-o ofera acea metoda. La fel e si in viata. Nu actiunea este importanta ci ceea ce simti tu inlauntrul tau in timp ce actionezi intr-o directie sau alta. In momentul in care ai reusit sa atingi starea de impacare si armonie interioara, ea se va revarsa prin tine si asupra celorlalti, lasand in urma ta iubirea si bucuria care iti anima fiinta, ca dar pretios, tuturor acelora care se deschid cu multa incredere in fata ta, devenind astfel plini de viata, plini de motivatie si autenticitate chiar si pentru un timp finit. De fapt, asta cauta discipolii la un ghid spiritual. Ei vor sa traiasca bucuria autentica a clipei in starea de a fi, si chiar o traiesc alaturi de acei ghizi care au reusit sa ajunga la o atare stare, daca in loc sa aibe astepari sau sa intre in tot felul de controverse informationale sau intelective, se lasa cuprinsi de aura blanda a indrumatorului. Asta inseamna ca inainte de a alege cineva rolul de indrumator, este bine sa duca la bun sfarsit cat mai multe experiente, sa vada daca dupa toate aceste experiente, totul este in regula cu el insusi, starea lui interioara fiind stabilizata, si ca alegerea pe care o face chiar va fi de mare ajutor celor ce vor veni spre el. Iar cel ce alege rolul de discipol, e bine sa vada daca indrumatorul chiar a ajuns sa il cunoasca pe Dumnezeu si daca chiar isi doreste cu adevarat sa faca pasii necesari care sa il treaca de pe trairea mentala pe cea a starii de a fi. Osho descrie foarte bine tipologia unui indrumator autentic vis a vis de unul fals, in cartea Compasiunea suprema inflorire a iubirii unde spune asa:

Orbul il poate ajuta pe orb. Cei ce bajbaie in intuneric nu le pot arata celorlalti calea spre lumina. Cei care nu cunosc nemurirea nu ii pot ajuta pe altii sa scape de teama de moarte. Cei care nu traiesc total si intens, al caror cantec inca nu vine din suflet, al caror zambet este doar desenat pe buze, nu-i pot ajuta pe altii sa fie autentici si sinceri. Cei care sunt ipocriti si prefacuti nu au cum sa ajute alti oameni sa fie cinstiti.

Aceia care inca nu sunt ei insisi, care nu stiu nimic despre ei,nu au nici cea mai mica idee despre individualitatea lor – cei care sunt inca pierduti in personalitatea lor, care este falsa si modelata de societate – nu pot ajuta pe nimeni altcineva sa isi gaseasca individualitatea. Chiar daca au cele mai bune intentii, pur si simplu nu este posibil.

Daca flacara vietii tale nu arde, cum ai putea sa aprinzi focul in lampile stinse ale celorlalti? In primul rand tu trebuie sa arzi; abia dupa aceea poti sa ii aprinzi pe altii. Trebuie sa fii rebel ca sa poti raspandi rebeliunea in jurul tau. Daca esti aprins, daca arzi, poti crea un foc salbatic, care se va intinde mult peste viziunea ta. Dar mai intai trebuie sa fii in flacari.

Un orb conducand un alt orb…misticul Kabir spune ca amandoi vor cadea in fantana. Cuvintele sale originale sunt: ” Orbul l-a condus pe orb, si-au cazut amandoi in fantana.”
Trebuie sa vezi pentru a-l duce pe orb la doctor – nu exista alta cale. Poti sa imparti cu ceilati doar ceea ce ai. Daca esti nenorocit, vei imparti nenorocirea ta. Iar cand doua persoane nenorocite sunt impreuna, nenorocirea nu este doar dubla, ci inmultita la infinit. Acelasi lucru este valabil si pentru fericire, pentru rebeliune, pentru toate experientele. Orice iti doresti ca lumea sa fie, in primul rand tu trebuie sa fii modelul. Trebuie sa treci printr-o proba de foc pentru ca, prin propriul exemplu, sa-ti dovedesti filosofia de viata. Nu poti doar sa pledezi pentru el. Argumentele si ratiunea nu te vor ajuta; numai experienta ta le poata da celorlati gustul iubirii, al meditatiei, al linistii, al religiozitatii.

Nu incerca vreodata sa ajuti pe cineva inainte de a fi experimentat tu insuti – pentru ca mai mult il vei incurca. Este deja incurcat. Mostenirea perpetuata de secola a incurcat pe toata lumea. Ar fi foarte dragut din partea ta daca nu ai oferi nici un ajutor, fiindca s-ar putea sa fie periculos; ajutorul tau ar fi foarte riscant pentru celalalt.
Intai mergi pe cale, afla perfect unde duce – numai atunci vei putea tine mainile altora si ii vei putea conduce pe ea.

In aceasta lumea, este foarte dificil sa comunici. Trebuie sa inveti cum sa iti comunici experientele in asa fel incat ceilati sa inteleaga exact ceea ce ai vrut sa spui; altfel, se poate ca tu sa crezi ca daruiesti nectar, dar in vietile altora sa se transforme in otrava. Sunt deja foarte otraviti!

Ar fi bine ca mai intai sa te cureti pe tine insuti, sa-ti limpezesti ochii, pentru a vedea mai bine. Apoi, poate – doar poate – vei fi capabil sa ii ajuti pe altii. Dorinta este buna, dar binele nu se intampla doar din dorinta de bine. Din strabuni se spune ca drumul spre iad este pavat cu intentii bune. Exista milioane de oameni care ajuta cu bune intentii, sfatuind pe altii – fara a-si face griji ca nici macar ei insisi nu-si urmeaza propriile povete. Dar bucuria de a da sfaturi este atat de mare….cui ii pasa daca eu imi urmez propriile sfaturi sau nu?

Bucuria de a-i sfatui pe altii este o bucurie foarte subtila, egoista. Cel caruia ii dai sfaturi devine ignorant; tu devii cunoscator. Sfatul este singurul lucru din lume pe care toata lumea il ofera, dar nimeni nu il accepta; si este bine ca nu il accepta nimeni, pentru ca este dat de oameni care nu stiu nimic – desi nu exista nicio intentie rea ascunsa in spatele lui. Adu-ti aminte ca sta in firea lucrurilor sa te schimbi in primul rand pe tine daca vrei sa schimbi lumea. Revolutia trebuie sa inceapa cu tine. Doar dupa aceea o poti face sa radieze in inimile celorlalti. Dansul trebuie sa te cuprinda intai pe tine, iar apoi vei vedea miracolul – si altii au inceput sa danseze, asemeni tie.
Dansul este contagios; la fel este si dragostea, la fel recunostinta, religiozitatea, rebeliunea – toate sunt molipsitoare. Dar in primul rand, flacara pe care vrei sa o vezi in ochii celorlalti, trebuie sa existe in tine.”

Anunțuri

4 răspunsuri

  1. Imi place ceea ce citesc aici …este minunat ..Voi oameni ginditori si simtitori in toate cele , sunteti asa de minunati incit fiecare clipa a vietii voastre devine o poveste nemuritoare..Cu drag ,

    1. si cand te gandesti, ca toate aceste povesti, au fost scrise cu praf de stele si litere coborate din Inalt, Lumina luminand fiecare cuvant atat de intens, incat „trup” se face tot, putand in acest fel, sa ne bucuram de propriile noastre creatii…….

  2. Categoric ca cel mai bun sfat , ajutor .. este cel pe care tu insuti l-ai experimentat si in urma caruia .. cum frumos spui tu Ramona … ti-ai limpezit tu ochii pentru a vedea mai bine ..

    1. doar atunci tu esti cu adevarat autentic, mesajul tau fiind clar si concis, putand sa spui ca Apostolul Petru: am vazut, stiu ca este asa, si indiferent cine ce imi va zice, adevarul trairilor mele, le am inlauntrul fiintei, mergand peste tot cu ele

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: