Arhive lunare: Iulie 2012

Picaturi de intelepciune

Lao Tzu mergea cu discipolii sai si au ajuns la o padure in care sute de tamplari taiau copaci, deoarece se construia un mare palat. Asa ca aproape intreaga padure fusese taiata si doar un singur copac mai ramasese in picioare, un copac mare cu mii de ramuri – atat de mare, incat la umbra lui puteau sa stea o mie de oameni. Lao Tzu le-a cerut discipolilor sai sa se duca sa se intereseze de ce nu fusese taiat si acel copac, desi intreaga padure fusese doborata si pustiita.

Discipolii s-au dus si i-au intrebat pe tamplari:

– De ce nu ati taiat si copacul acesta?

Tamplarii le-au raspuns:

– Acest copac este complet inutil. Nu poti sa faci nimic cu el, pentru ca fiecare ramura are o multime de noduri. Nu e deloc drept. Nu poti sa faci stalpi din el. Nu-l poti folosi drept lemn de foc, pentru ca fumul lui este prea periculos pentru ochi – aproape ca ai orbi. Acest copac este absolut inutil. Acesta este motivul.

S-au intors. Lao Tzu a ras si le-a spus:

– Fiti asemenea copacului acestuia. Daca vreti sa supravietuiti in aceasta lume, fiti asemenea copacului acestuia – absolut inutili. Atunci nimeni nu va va face nici un rau. Daca veti fi drepti, veti fi culcati la pamant, veti deveni mobila in casa cuiva. Daca veti fi frumosi, veti fi vanduti in piata, veti deveni o marfa. Fiti asemenea copacului acestuia, absolut inutili. Si atunci nimeni nu va va face nici un rau. Si veti creste mari si intinsi si mii de oameni vor putea sta la umbra in jurul vostru.

Retreat cu Sri Vashudeva – inregistrare

Sri Vasudeva  s-a nascut in 14 august 1954 in Chaguanas, Trinidad, Indiile de Vest. Isi incepe drumul spritual in 1975, la varsta de 21 de ani, plecand in India unde in 1977 il intalneste pe Swami Muktananda care il va initia in ” Kudalini Yoga „. In 1978, Sri Vasudeva va traversa o perioda de 40 de zile de experiente profunde, la finele caruia va reusi sa simta o stare de pace, iubire si libertate interioara. Aceste zile au fost zile de transformare, la finele carora a putut sa vada totul cu mult mai multa profunzime si claritate. Dupa aceasta experienta, isi finalizeaza studiile universitare, lucrand pana in 1993 cand va infiinta Blue Star International, ca inginer. Din acel moment, se implica mai mult in munca spirituala, hotarand sa devina un lider, promovand un stil de viata holistic, servind astfel comunitatea.

” Eu vad atat de multi oameni care blameaza lume pentru cine sau ce sunt ei. Cand facem acest lucru inseamna ca nu ne asumam responsabilitatea pentru propria noastra participare in aceasta co-creatie. Nu ne asumam responsabilitatea cand spunem acesta a facut asta sau acela a facut asta. Chiar si in cazul cand mergem mai departe, intotdeauna ne uitam la alte persoane si nu luam initiativa sa gandim  bine, aceasta persoana nu a facut asta sau acela nu a facut asta  asa ca  de ce am facut eu, asta ? Noi nu ne asumam responsabilitatea. Eu am invatat foarte de timpuriu ca sunt responsabil pentru ceea ce sunt si am invatat ca singura cale ca sa pot merge mai departe este sa-mi asum aceasta responsabilitate, sa accept si sa-mi spun mie insumi daca am facut asta, pot sa nu mai fac.Va co-creati viitorul prin ganduri pozitive. Daca ne gandim ca suntem un rezultat a tot ceea ce am gandit, a tot ceea ce am experimentat, asa cum de fapt a spus Buddha, atunci intelegem ca exista in noi un camp de memorie, un camp al simtamintelor, al gandurilor, al dorintelor, al ideilor si imaginilor  pentru care trebuie sa fim responsabili….Aduceti in minte gandurile sau imaginile iubitoare pe care le aveti in memoria voastra. Deci cand gandurile si simtamintele apar in spatiul vostru, in acel moment magic ganditi, ” Eu sunt responsabil pentru bunastarea si prosperitatea spatiului meu ” sau ” Nu amnevoie de acest gand „; Nu am nevoie de acest simtamant si cu gingasie indepartati-l, schimbati-l cu un simtamant sau gand potrivit. Aceasta este responsabilitatea pe care voi trebuie sa vi-o asumati. Cand faceti asta, atunci voi acceptati cine sunteti, stiind ca ati participat la crearea acestui fapt si ca puteti sa nu mai faceti asta prin propriile voastre actiuni; atunci puteti participa la co-crearea viitorului vostru.Voi aveti puterea alegerii. Bhagavad Gita spune “Nu va injositi pe voi insiva. Inaltati-va prin voi insiva pentru ca propriul vostru sine este dusmanul vostru, si propriul vostru sine este prietenul vostru”.“Inaltati-va pe voi insiva prin voi insiva” inseamna sa va asumati responsabilitatea. Mie imi place atat de mult ideea asumari responsabilitatii; nu blamez pe nimeni din jurul meu; in toate interactiunile mele nu blamez pe nimeni. Sunt un rezultat al alegerii pe care am facut-o constient sau inconstient, permitandu-mi sa actionez acum intr-un anumit mod si asumandu-mi responsabilitatea ca pot sa nu fac lucruri care nu sunt bune pentru mine. Imi pot transforma gandurile si sentimentele care nu sunt bune pentru mine, si pot participa in co-crearea caii spre libertate. Doresc sa va ganditi la asta. Acceptati cine sunteti: toate experientele din voi, toate gandurile care va vin, toate ideile si imaginile din voi sunt ale voastre; sunt ale voastre! Si modelati-va interiorul pastrand ceea ce este necesar; fiti un ingrijitor responsabil si schimbati spatiul din voi asa cum doriti sa fie. Asta-i puterea pe care o aveti. Asa ca in momentul in care va imbarcati in aceasta calatorie excitanta a transformarii de sine si a descoperirii de sine, reamintiti-va sa acceptati cine sunteti. Oricine, sau orice sunteti acum este propria voastra creatie; acceptati cine sunteti si fiti un co-creator responsabil pe calea voastra spre libertate si fericire. ” Sri Vashudeva

_____________________

_____________________

______________________

_______________________

” Voi aveti puterea alegerii; exersati asta! Cand mergeti in lume, cand intrati in lumea activitatii si va pierdeti puterea in momentul in care va suparati sau sunteti perturbati, sau cand sunteti tulburati de lucrurile din jurul vostru, cand va pierdeti centrul puterii voastre, ganditi-va totusi ca ceea ce va fi stocat inlauntrul vostru va fi retrait din nou! Asadar in acele momente in care aveti aceste experiente fizice, daca puteti, intrati in locul in care stiti ca aveti puterea alegerii – si alegeti sa acceptati sau sa refuzati acea experienta. Acesta este spatiul observatorului. In acele momente, in timp ce traiti experienta, voi puteti sa va schimbati constienta stiind ca “eu am puterea alegerii”. Asa ca atunci cand cineva va supara, voi puteti fi prinsi intr-o reactie conditionata, dar daca in acele momente puteti sa va retrageti pentru un moment si sa stiti ca “eu am puterea alegerii in acest moment”, inseamna ca asta este libertate! Cand sunteti provocati, fie prin placere, fie prin durere si totusi va puteti retrage pentru un moment si sa spuneti “imi permit mie insumi sa fiu martor la asta, imi permit sa observ asta” acesta este locul vostru de putere in care voi intrati si aveti puterea alegerii. Si in acest loc voi puteti actiona responsabil, stiind ca aceasta alegere va intra campul memoriei, putand sa va intrebati : Doresc sa-mi amplific supararea? Doresc sa-mi pierd puterea si sa fiu controlat de fortele din jurul meu? Doresc sa-mi aduc aminte de asta? Doresc sa depozitez asta in memoria mea ca sa o pot retrai? Puterea alegerii se reintoarce; se reintoarce in acel moment in care voi puteti observa ce se intampla inlauntrul vostru si puteti sa spuneti, “voi schimba asta; voi actiona iubind neconditionat; voi fi iertator; voi fi pacifist; voi fi altruist; voi avea compasiune.” In acest fel, va asumati responsabilitatea momentului, stiind ca ceea ce creati in acest moment, veti lua cu voi in viitor. Ceea ce creati acum, va deveni o parte a memoriei voastre. Atitudinea martorului este momentul libertatii. ” Sri Vasudeva

Pe cine pacalesti?

„Un lucru fundamental, si in acelasi timp foarte dificil, este acela de a nu imparti viata in actiuni frumoase si actiuni prostesti, de a nu crea nici o diviziune. Toate sunt parti ale aceluiasi intreg. Trebuie numai sa aveti putin simt al umorului. Iar pentru mine simtul umorului este esential pentru ca persoana sa reprezinte un tot unitar. Ce este rau in aceste maruntisuri, in aceste lucruri prostesti? De ce nu puteti sa radeti, de ce nu puteti sa va bucurati de ele? Tot timpul judecati ce este bun si ce este rau. Tot timpul sunteti asezati pe scaunul unui judecator, iar acest fapt va face sa fiti seriosi. Florile sunt frumoase, insa ce sa spunem despre spini? Si ei fac parte din existenta florilor. Florile nu ar putea exista fara ei; spinii le protejeaza. Ei au o anumita functie, un anumit rol, o anumita insemnatate. Daca insa imparti mereu, atunci florile sunt frumoase iar spinii devin urati. Aceeasi seva hraneste insa tulpina, floarea si spinii. In viata copacului nu se produce nici o impartire, nu are loc nici un rationament. Floarea nu este favorizata, spinul nu este doar tolerat; amandoi sunt in intregime acceptati. Si acesta ar trebui sa fie si modul nostru de a vedea lucrurile in propria noastra viata. Exista unele lucruri, lucruri marunte, care, daca le judecati, par stupide, prostesti. Insa acest lucru se intimpla datorita rationamentului vostru; in realitate ele indeplinesc, la randul lor, un rol esential.” Osho

Ramakrishnan studia pentru un examen. Engleza lui era necorespunzatoare, asa incat a neglijat matematicile si a acordat mai multa atentie englezei. In ziua dinaintea examenului de engleza, a avut examen scris la matematica. Deoarece nu era tocmai pregatit, era cam ingrijorat. Esecul la examen parea sigur.

Langa scoala era un templu. Ramakrishnan era incredintat ca Dumnezeu poate face orice, chiar si ce pare imposibil. Inainte de a da examenul la matematica, el s-a dus la templu si s-a rugat: „O, Doamne, ajuta-ma sa trec acest examen. Daca voi reusi sa obtin satisfacator, iti voi oferi ofranda in valoare de 20 de rupii.” Si miracolul a avut loc. Toate intrebarile testului au fost usoare pentru el. A raspuns la toate cu usurinta si corect. Acesta nu era doar un succes, ci un succes extraordinar. Raspunsese corect la toate intrebarile si stia aceasta. In plus, nu i-a luat nici macar jumatate din timpul de lucru sa raspunda la toate intrebarile. Era coplesit de bucurie.

Avea acum timp la dispozitie. Se hotari sa-l foloseasca pentru a alcatui lista lucrurilor necesare pentru ofranda, in valoare de 20 de rupii. Dupa completarea listei s-a gandit: „Unul sau doua din articolele de pe lista nu sunt cu adevarat esentiale. De ce sa risipesc la urma urmei banii?” astfel, le-a taiat de pe lista. Suma totala a coborat sub 15 rupii. Apoi, revizuind necesarul, si-a spus: „Este Dumnezeu un om de afaceri conferind succes oamenilor in schimbul unei ofrande in valoare de 15 rupii? Nu cred ca trebuie sa-mi fac griji in privinta sumei. Dupa ce i-o voi oferi ca ofranda, doar eu si prietenii mei vom servi din ea. Asa ca, de ce sa cheltuiesc atata pe ea?”

Suma a coborat astfel intai la cinci rupii, apoi la doua rupii. Apoi i-a venit in minte un vers din Baghavad Gita. S-a gandit: „Nu a declarat Domnul in Baghavad Gita ca el accepta cu placere o frunza, o floare, un fruct sau chiar apa, dacă Ii sunt oferite cu credinta si devotiune? Si apoi, devotiunea si trairea sufleteasca sunt cele ce conteaza cel mai mult. Castig acelasi merit oferind ca ofranda in valoare de 20 de rupii sau oferind doua fructe frumoase de banan.”

In timp ce el gandea astfel, clopotelul suna si supraveghetorul veni sa strangă lucrarile. Cu un zambet larg si fericit pe fata, Ramakrishnan ii dadu hartiile si pleca acasa, increzator ca a obtinut un succes total.

„Dar ce e asta? Ai adus acasa foile cu raspunsurile!”, a exclamat tatal lui, privind la teancul de hartii din mana fiului. Spre groaza lui, Ramakrishnan a realizat ca in graba si neatentia lui, la sunetul clopotelului i-a dat supraveghetorului hartiile cu socoteala pentru Prasad, pastrand la el hartiile cu raspunsurile! Astfel va obtine un zero de toata frumusetea!

Ramakrishnan planse amar: „O, tata! Prin gratia lui Dumnezeu am lucrat foarte bine la subiectul primit, dar mintea mea a inceput sa se gandească la a-L insela pe Dumnezeu, scapand de cheltuielile pentru ofranda . Pana si argumentele filosofice pareau sa sustina actiunea mea nerecunoscatoare. Acesta este rezultatul!”

Tatăl sau a spus: „Nu-l poti insela pe Dumnezeu !”

Swami Shivananda

Aceasta povestire, imi aminteste de o alta promisiune, facuta de data asta de un conational de al nostru. Cu niste ani buni in urma, un tata afla ca singurul lui copil cazuse din leagan si era in pericol de a-si pierde viata. Omul avea propria lui afacere care era mai mult decat prospera, dar in acel moment, a inteles ca exista si alte valori in viata decat banii. Innebunit, urca in masina si se lasa purtat de suflul vietii, nemastiind incotro vrea sa mearga si ce doreste sa faca. Ruland asa hai hui, s-a trezit in fata unei manastiri, avand un mare imbold sa intre. In momentul in care a pasit pe usa bisericii, o forta mai puternica decat el l-a pus in genunchi, nelmailasandu-l sa inainteze spre altar intr-un alt mod. Lacrimi amare ii curgeau omului din ochii orbiti de lucruri efemere, inima lui devenind pentru prima data cu adevarat vie, indreptand spre buzele uscate de durere cuvinte de indurare. Asa, in genunchi fiind, tarandu-se si rugandu-se Lui Dumnezeu sa ii salveze copilul, a ajuns in fata usilor imparatesti, promitand ca isi doneaza jumatate din averea stransa doar sa isi vada copilul din nou sanatos. Ruga lui fiind fierbinte, insasi Domnul Iisus i se releva, indemnandu-l sa se intoarca acasa fiindca copilul lui este viu si sanatos. Omul fericit, a alergat intr-un suflet la spital, imbratisandu-si copilul cu multa caldura la piept. Dar vai, omul dupa ce isi vazu copilul sanatos, a uitat de promisiunea facuta, continunand sa stragna averi efemere. Copilul crescu, si in ziua in care urma sa implineasca 18 ani, un alt accident i-a pus in pericol viata. Era din nou in situatia de a-si pierde viata. Abia in acel moment, omul si-a amintit de promisiunea netinuta si fara a mai cere clementa de la Dumnezeu, a mers urgent la banca, donand jumatatea din averea stransa spre cei ce aveau mare nevoie de banii respectivi. Si ca prin farmec, copilul lui a fost din nou vindecat. Din acel moment, adevarata valoare a acelei familii a fost iubirea exprimata de Dumnezeu prin ei, implicandu-se in ajutorarea acelor semeni care aveau nevoie de ajutorul lor. Si uite asa, Dumnezeu intr-un fel sau altul, i-a ajutat prin acel ghiont sa se trezeasca asa cum adesea face si cu noi……

„Când faci tot cea ce faci pentru Dumnezeu, lucrurile se rezolvă de la Sine.”

Neem Karoli Baba

%d blogeri au apreciat asta: