Schimba-ti viata eliberandu-te de emotii toxice

Traim o perioada, in care adevarul incet, incet, incepe sa fie disponibil pentru toti cei ce isi doresc o schimbare benefica. Asta este bine. E bine, fiindca oamenii au inceput sa isi dea seama ca mai exista si altceva decat gandirea si materia, decat emotiile si trairile bazate pe credinte si valori deja demult invechite. Ceva in om se clatina. Se clatina acel ceva ce e imposibil sa fie controlat, se clatina de asemeni si vechile credinte care din cauza controlului au adus atata nemultumire si neimplinire. Omul stie ca exista mai mult de atat. El intuieste ca adevarul este undeva la mijloc, nici prea sus, nici prea jos, nici intr-o materialitate crasa, dar nici intr-o spiritualitate rigida. E nevoie ca sa traiesti in lume si de una, si de alta, si atunci, ce-i de facut? De ce, desi multi isi dau silinta sa fie mai buni, se roaga si mediteaza, relatiile lor totusi merg cum merg, lucrurile se desfasoara cum se desfasoara, rezultatele intarzie sa apara. De ce desi multi fac studii si invata cum sa isi organizeze viata si ce pasi au de facut, totusi bogatia mult visata apare atat de greu, cu atat de multe sacrificii, timp si resurse pierdute, in final, omul iesind din aceasta poveste la fel de obosit ca de altfel si din cea spirituala. Oricat incercam sa ne spetim, atata timp cat uitam de importanta relatiei barbat – femeie si daruire – primire corect implinite, munca noastra va fi ca un foc de paie in imensitatea emotiilor umane.

Femeia se afla aici ca sa dea. Barbatul se afla aici ca sa primeasca. Femeia se afla aici ca sa transforme totul in iubire, oferind acest dar divin barbatului din ea si din viata ei. Atunci cand barbatul este incarcat de acest dar divin, prin insasi prezenta femeii, prin hrana pe care aceasta i-o gateste, prin hainele pe care aceasta i le primeneste, prin copii pe care ii iubeste etc., barbatul este pregatit sa ofere in schimb forta si bucurii materiale. E foarte important sa se inteleaga acest aspect, fiindca in ultima perioada, greselile savarsite, au adus in viata femeilor umilinta si desconsiderare, iar in viata barbatilor, oboseala si hipersexualitate. Acolo unde in casa exista iubire divina, sexul nu mai e o necesitate, stresul nemaifiind resimtit nici de barbat si nici de femeie, sexul nu va mai trebui sa fie o supapa de cerseala a energiei feminine, cautata cu o atat de mare dorinta de barbat.

Unde s-a gresit de fapt?

Fiindca exista doua tipuri de programe, am sa vorbesc despre fiecare in parte, ca sa se inteleaga cat mai bine de ce contrariile se atrag, si de ce aceste contrarii in loc sa duca spre fericre, de fapt duc spre nefericire.

Imagineaza-ti ca intr-o familie se naste un baiat si o fata. Precum deja am spus, femeile se afla aici ca sa daruiasca iubire, barbatii primind darul, sa il returneze inapoi ca abundenta si fericire materiala, astfel familia avand tot ceea ce ii este necesar atat pe plan fizic cat si sufletesc. Pana aici, toate bune si frumoase. Acum, te rog sa iti imaginezi ca fetita, sa-i spunem Dalida, sare bucuroasa in bratele tatalui. Nu-i asa, ca de tu cea care citesti aceste randuri esti femeie, faceai la fel in copilarie? Asta suntem noi, dorim sa ne invaluim tatii, fratii si barbatii in general, in iubirea care curge prin noi, fiindca in subconstient, noi stim ca de aceea ne aflam aici. Tatal insa este obosit, sau poate il intereseaza mai mult meciul de la tv, ori stirile, sau poate ca tocmai s-a intors de la una mica cu prietenii, asa ca, desi formal se bucura de prezenta copilei, este totusi cu mintea in alta parte, neprimind in substratul fiintei iubirea pe care aceasta i-o ofera. Si asta se intampla odata, de doua ori, de n ori, iar Dalida, inlauntrul ei, desi nu stie de ce, se simte trista si tradata. Atunci ea se indreapta spre mama, dar cum si ea s-a nascut ca sa dea, cele doua energii se duc una spre cealalta nestiind cum sa si-o primeasca una de la alta. Mai ramane fratiorul, dar el este atat de ocupat cu fotbalul, iar mai apoi surioara este fata, si ce sa caute ea intre baieti, sarindu-i in brate fata de prieteni, taman cand acestia sunt mai multi, pe ea apucand-o tocmai atunci mai abitir daruitul. Asa ca o pune la punct, si a scapat de ea. O astfel de fata, va creste o femeie care si-a pus serioase ziduri, de frica sa nu mai fie ranita, nemaistiind cum sa isi daruiasca iubirea, singurul lucru care ii mai ramane, e sa se arunce in studii, ca sa isi dezvolte latura intelectiva si sa isi caute un barbat care sa o satisfaca material, visand la bogatii nesfarsite.

Sa vedem acum ce se intampla cu fratiorul. Sa ii spunem acestuia Razvan. Deci Razvan, creste in iubirea mamei, dar in lipsa de atentie a tatalui. In mod normal, baiatul, fiind incarcat de energia benefica a mamei, ar trebui sa fie invatat sa devina responsabil, parintii punandu-l la munca, transformand energia iubirii in forta, pe care mai apoi sa o ofere femeii atat ca daruri cat si ca putere. Dar baietelul este inca mic, si mamei ii este mila sa il puna sa munceasca, iar tata n-are timp de el, mic fiind pentru mama si la 20 de ani si uite asa, se invata el sa ceara fara sa ofere, iar de data asta mama, se simte in inconstient tradata atat de sot, cat si de fecior, acesta ajungand sa se razbune la un moment dat pe ea, considerand ca i se cuvine sa i se ofere iubire si bunuri materiale in mod gratuit.

Si uite asa, si fata si baiatul cresc schiloditi si neintregiti.

Dalida, precum am zis, va cauta sa atraga in viata ei un barbat alaturi de care sa se poata dezvolta in plan material, adica un barbat responsabil, principala ei preocupare ajungad sa fie goana dupa materie. Suferintele insa in cuplu vor incepe in curand sa apara. Barbatul neprimind energia iubirii de care are nevoie, va deveni ciufut, nervos si hipersexual. Asta insa il va costa, fiindca barbatul responsabil fiind, isi va da silinta sa implineasca dorintele sotiei, dar aceasta neoferindu-i plusul de energie iubitoare de care are el nevoie, in timp il va slabi, simtind o acuta senzatie de oboseala si nefericire. Adesea un astfel de barbat are mari sanse sa simta o stare acuta de melancolie si nonsens. Lipsa iubirii si-a spus cuvantul. El fiind de mic obisnuit sa primeasca iubire si sa fie si responsabil, nu va putea pricepe ce se intampla, si asa cum fetita acum sotia lui s-a simtit tradata copila fiind, punadu-si tot felul de ziduri in calea iubirii, la fel si barbatul care a fost obisnuit cu alt stil de comportament, stiindu-si rostul in lume, se va simti si el tradat, din punctul lui de vedere, acesta stiind ca a facut tot ce a trebuit ca familia sa fie inchegata si fericita. Daca femeia nu va invata sa se deschida spre iubire nici dupa ce va deveni mama, impartindu-si iubirea fara frica atat copiilor cat si barbatului, acesta obosind in timp, va putea sa se imbolnaveasca, la fel de altfel ca femeia, trupul dand semnalul ca iubirea lipseste din acea casa.

Sa vedem acum ce se intampla cu Razvan. El isi va atrage o femeie schilodita de iubire, asa cum si sora si mama lui au fost, dar cu dorinta acerba de a face avere si a dobandi titluri si dezvoltare intelectuala. Razvan, se va comporta la fel ca acasa. Neinvatand cum sa fie responsabil, va astepta ca sotia sa faca tot ce e de facut in casa. Aceasta, in timp va deveni extenuata si inraita, frica de a-si oferi iubirea persistand in continuare. Razvan, in timp, va deveni din ce in ce mai nelinistit, sau va simti o stare de nonsens, cautand sa isi satisfaca lipsa prin sex, devenind in acest scop hipersexual (aviz femeilor care cred ca potenta la barbat inseamna fericire ). Femeia, vazand ca Razvan nu aduce suficienta abundenta in casa, o va face ea, aruncandu-se in munci istovitoare, atat la jobu-ul pe care il are cat si acasa, ajungand sa se simta din ce in ce mai istovita, cu atat mai mult cu cat Razvan mai e si hipersexual, oferind o mare parte de energie si in directia lui. De aici si pana la a se imbolnavi unul pe altul, la fel ca si in exemplul de mai sus, e doar un pas.

Exista insa si cazuri in care fata, are un tata care stie cum sa ii primeasca iubirea, raspunsul lui fiind o emotie de bucurie. Si mama stie sa ii ofere iubire si protectie astfel ca iubirea in ea creste, dand pe dinafara. Nestiind insa ce sa faca cu un astfel de potop de iubire, in loc sa isi aleaga un barbat care si el a primit iubire, invatand sa fie si responsabil, isi alege unul slab si ciuntit sufleteste atat de mama cat si de tata, considerand ca acesta are mare nevoie de iubirea ei. Intr-o atare situatie, barbatul cam greu va face fata afluxului puternic de iubire pe care o va simti ca o stare de neliniste , cele doua campuri energetice pocnindu-se atat de tare, incat acesta va face tot posibilul sa isi aduca femeia la nivelul lui, atacand-o atat verbal cat si fizic, pana cand o va face sa se inchida de frica in fata iubirii. O astfel de femeie, in scurt timp, va putea deveni o tortionara, simtindu-se profund umilita si tradata in interior aatt de parinti cat si de barbat. Sigur ca si in acest caz, ambii parteneri au toate sansele sa se imbolnaveasca. Ceva asemanator se intampla si in cazul unui barbat care a primit iubire de la mama, si a fost invatat de tata sa fie responsabil.

Acum eu nu stiu daca chiar este bine sa se intample asa ceva, fiind socotita de multi o lectie karmica. Eu cred ca e mai degraba o greseala, care s-a intamplat din nestiinta si din neatentie, si care se poate oricand corecta prin iertare, vindecare de emotii si schimbarea credintelor limitative. In momentul in care greseala este depistata si inteleasa, clar ca se poate merge intr-o alta directie, de data asta mai benefica atat pentru barbat cat si pentru femeie. Sigur ca aici de asemeni exista doua solutii. Cea mai ideala e aceea in care ambii au inteles greseala comisa si doresc cu adevarat sa isi schimbe sensul vietii, lucrand cot la cot spre a-si vindeca partile sufletesti imbolnavite. Sau, exista si cazul in care unul doreste sa se vindece, dar celalalt considera ca ii este bine cum ii este. In acest caz, de cele mai multe ori, in timp poate surveni despartirea, fiindca o fiinta vindecata deja, este o fiinta prin care iubirea curge liber, ceea ce poate deranja celalalt protagonist, pe cel care doreste sa traiasca in continuare inconjurat de ziduri. Sigur ca de la caz la caz, exista si deviatii, fiind imposibil ca intr-un articol sa se vorbeasca despre toata complexitatea trairilor existente aici pe pamant. Scopul acestui articol, este doar sa ofere cateva informatii, din care sa se poata vedea cu exactitate care este rolul femeii si care este rolul barbatului. Iar mai apoi, cat de importanta este vindecarea emotiilor si terapia iertarii, despre care dealtfel se vorbeste de mai bine de cateva mii de ani, dovada fiind textele lui Patanjali, ale lui Buddha, Iisus si alti mari maestrii.

In concluzie, mama e bine sa isi imprastie iubirea in familie in asa fel, incat ea sa creasca tot mai mult. Barbatul, e bine sa primeasca aceasta iubire cu multa recunostinta si bucurie, oferind in dar familiei bunastare, dar nu mai multa decat e necesara ,femeia bine fiind sa scape de invidie si falsa credinta ca cu cat ai mai mult, cu atat esti mai important, ca astfel sa se poata conserva energia in mod optim. De asemeni tatal, e bine sa isi invete baiatul sa devina activ, invatandu-l sa faca diverse munci in functie de varsta pe care o are, si sa il invete sa ofere mici cadouri partilor feminine din familie, fara insa a se baga mama, propagandu-si gresitele considerente ca baiatul ei e micutel si doamne sfinte ce se va intampla cu el, sau ca cheltuie bani de pomana pe daruri sau plata meselor luate in oras, ramanand dragul de el fara banii care ii sunt lui necesari. Fata de asemeni, daca ii va fi primita iubirea de catre tata, oferindu-i-se in schimb bunastare direct de la el, fiind constienta ca acesta este rolul barbatului, va invata cum sa dea si sa primeasca in mod corect. In acest fel, fiecare isi va cunoaste rolul pe care il are de jucat atat in povestea familiara cat si colectiva. Iar mai apoi, copiii e bine sa isi asculte parintii, casatorindu-se cu persoane la fel de sanatoase sufleteste, putand astfel sa resimta fericire si implinire intr-o iubire matura.

Si fiindca distorsiuni exista in fiecare familie, unul dintre pasii majori care trebuiesc facuti este cel al iertarii. Pana nu iertam si nu ne iertam, pana cand emotiile noastre vor ramane toxice si distorsionate, comuniunea nu se va putea realiza, daruitul cu primitul neputand converge pe dimensiunea cea mai inalta a iubirii.

 

Luule Viilma spune ca:

„Nu exista nici rau, nici bine. In orice rau exista un bine si in orice bine exista un rau. Trebuie doar sa-l cautati. Tot ceea ce ii pricinuieste omului suferinta este atras de el insusi printr-o gandire eronata. Corectati-va gandirea, eliberati-va de rautate si tovarasul de viata se va schimba. Se va schimba cu siguranta”.

” Daca omul vrea sa fie iubit, atunci el trebuie sa stie ca numai iubirea adevarata atrage iubirea altei persoane. Eliberati -va iubirea din catusele fricii si atunci veti putea fi iubit. ”

Iertarea este unica forta eliberatoare din Univers.

Iertarea adevaratei cauze il elibereaza pe om de boli, de greutatile vietii si de alte lucruri rele.

  •  Daca cineva mi-a facut un rau, il iert ca a facut acest lucru, si ma iert si pe mine ca am atras in mine acest rau.
  •  Daca eu i-am tacut cuiva vreun rau, il rog sa ma ierte si ma iert si pe mine ca am facut acest rau.
  •  Intrucat i-am provocat suferinte corpului meu, facandu-i eu rau altuia sau permitandu-i altuia sa-mi faca mie rau, in oricare dintre cazuri cer totdeauna iertare corpului meu pentru ca, prin asta, i-am daunat.

-Tot ceea ce imi provoaca mie rau se afla in legatura directa cu mine printr-o legatura energetica invizibila. Daca vreau sa ma eliberez de rau, trebuie sa eliberez ambele capete ale legaturii. Aceasta se face prin iertare.

-Omul atrage ceea ce are deja in el.

-Daca are in el binele, trebuie sa apara cineva care sa-i faca bine. Daca are in el raul, trebuie sa apara cineva care sa-i faca rau.

-Cel care vine, imi da o lectie de viata. El este un fel de executant al lucrarii la comanda mea. Eu vreau si el va veni.

-Toata negativitatea care se afla in om, si pe care el n-a stiut s-o elibereze cu inteligenta – cu ajutorul iertarii, este o lectie de viata care a ramas neinvatata. Prin urmare, ea va trebui invatata prin suferinte. Pentru aceasta, trebuie sa apara persoana sau situaţia care sa-I provoace suferinte.

-Iertarea este insotita de constientizare. Constientizarea inseamna intelepciune.

-Omul ramane un ignorant atata vreme cat vede cauza raului in altii.

Pe scurt, in forma schematica, formula iertarii este urmatoarea:

  • Eu te iert, gandule rau, ca ai patruns in mine.
  • Iarta-ma, gandule rau, ca n-am inteles ca tu ai venit sa ma inveti sa devin mai intelept si nu m-am gandit ca trebuie sa te eliberez. Te-am facut prizonierul meu si te – am cultivat.
  • Iarta-ma, corpule, ca ti-am pricinuit un rau cultivand gandul rau.”

Fragment preluat din cartea “ Sa stagnezi sau sa evoluezi “ de Luule Viilma

____________________________________________________________

Un alt exercitiu foarte fain, care are si o descriere foarte buna despre toxicitatea unor emotii, de data asta preluta din cartea “ Alunga raul din tine “ de Luule Viilma, este special creat, pentru a transforma rapid si in mod optim, orice emotie preluata sau declansata instantaneu.

Cum sa ne desteptam fara a suferi

“ Imaginati-va ca sunteti o sita. Nu un ciur vechi, gaurit, ci o sita noua, cu fire subtiri din cupru prin care trece totul.

Va napadeste o furie turbata. Ea trece prin dumneavoastra, faceti cunostinta cu ea, va desteptati si cand va uitati in sita, nu mai e nimic in ea.

Incercati sa deveniti o astfel de sita. Indiferent ca va viziteaza un gand rau in legatura cu viitorul sau o amintire urata din trecut, treceti-le prin dumneavoastra ca printr-o sita. La inceput, din nestiinta, s-ar putea sa ramana inauntru ceva rau si atunci veti simti in locul corespunzator o senzatie de greutate, ceva apasator care nu vrea sa treaca.

Incepeti sa vorbiti cu el si cereti-i iertare ca n-ati stiut sa-l lasati sa treaca fara sa lase vreo urma. Cereri iertare corpului si incercati din nou. Clarificati-va pentru dumneavoastra aceasta lectie de viata, pentru ca nu degeaba ea va face sa suferiti.

Exersati, curand veti reusi sa lasati cu bucurie ca raul sa se cearna prin dunmeavoastra. Nu veti mai fi nevoit ca, de dragul autoconservarii, sa va feriti de rau sau sa o luati la fuga. Nu va mai fi nevoie sa va inconjurati de un zid energetic de protectie, asa cum suntem sfatuiti adesea.

Aveti incredere in simturile dumneavoastra, ele nu va inseala.

Opriti-va pentru o clipa ca sa va simtiti ceafa, omoplatii, umerii. Ce senzatie aveti -placuta sau neplacuta?

Daca este neplacuta – sunteti nemultumiti de dumneavoastra insiva. Incercati sa cerneti tot ce e in dumneavoastra ca printr-o sita. Nemultumirea de sine include si sentimentul de vinovatie, frica si rautatea de a-i invinui pe altii.

Nemultumirea inseamna nepriceperea de a comunica cu sine, de a va intelege propriile nevoi, nestiinta de a va organiza viata.

Cine nu se intelege eu el insusi, nu este capabil nici sa-i inteleaga pe ceilalti.

De spaima ca lumea n-o sa ma respecte asa cum sunt, ati inceput sa va plangeti de corpul si de caracterul dumneavoastra si nici nu bagati de seama cat de mult v-a crescut exigenta fata de tot ce exista. Va stimulati vointa, va aruncati pe umeri o greutate mult prea mare, doar-doar va veti realiza dorintele si astfel veti fi pe placul celorlalti. N-o sa realizati asta pana nu va veti elibera de nemultumirea de sine. Oboseala se va apropia tiptil de dumneavoastra, satisfactii nu veti avea deloc si va veti preda. Va aparea lipsa de dorinta de a face ceva, senzatia de disperare, de inutilitate. Veti simti ca de cineva ca dumneavoastra nu are nimeni nevoie.

Nemultumirea se acumuleaza in spatele chakrei comunicarii, acolo unde, la om, este concentrata vointa. Ea va arata ca nu stiti si nu vreti sa comunicati, nici cu dumneavoastra insiva si nici cu altii.

Ce este aceasta comunicare? Comunicarea este iubire neconditionata.

Dar oamenii cum spun? Ei spun: Te iubesc pentru ca esti om bun”. Dar daca nu esti bun sau nu esti bun tot timpul? O iubire conditionata nu mai e iubire. E usor sa iubesti pe cel care merita, fiindca in el si asa exista iubire.

Viata este un proces de invatare prin acel rau care iti apare in cale. Este rau pentru ca nu poarta in el iubirea. Apare in calea unui anumit om fiindca are nevoie anume de iubirea acelui om ca, transformandu-se in bine, sa-i dea o lectie de viata.

Cel care transforma raul in bine, se inalta in spirit, intrucat din el tasneste un suvoi de iubire si cu cat acest suvoi de iubire tasneste mai repede, cu atat omul devine mai vrednic de respect. Orice rau intalnit de om in viata este cu adevarat raul care ii este necesar. Apar pe drumul vietii cele mai diferite forme de rau – ganduri, situatii, evenimente, fapte, oameni, grupuri de oameni, boli etc. Toate apar sa-l invete ceva. Ce anume, fiecare trebuie sa-si dea seama singur.

Raul nu vine nidodata la om ca sa-i arate ranile din altii, ci pentru ca si prin raul altuia sa-i atraga atentia ca el a facut o greseala. Daca omul nu stie sa-si iubeasca neconditionat propriile defecte, cum ii poate iubi pe altii?

Dar ce este iubirea?

Prietenie, atasament, indragostire, sex, grija, fidelitate, viata in comun? Exista multe pareri, dar niciuna dintre ele nu este iubire.

Dezlantuiri ale simturilor sunt multe, dar exista un singur sentiment – iubirea.

 

Pentru fiecare emotie exista o explicatie, dar nimeni nu stie sa dea definitia iubirii, pentru ca emotiile se exprima prin cuvinte, in timp ce sentimentele se exprima prin tacere.

Iubirea este tacere. Iubirea ii da omului liniste sufleteasca si cuvintele devin de prisos.

Ne-am obisnuit sa facem totul in graba si chiar sa ne mandrim cu asta si nici nu ne dam seama ca trecem pe langa iubire si o risipim in zadar. In graba poti sa ai doar emotii. Pe buna dreptate oamenii spun ca nu stiu ce este iubirea.

Trebuie sa stiti ca cine pune pe primul loc iubirea sufleteasca are contacte sexuale rare sau deloc, dar voluptatea pe care ele i-o ofera daca le are, este mult mai mare.

Cine nu da nicio importanta iubirii sufletesti, ar putea sa aiba o activitate sexuala tumultuoasa, dar nu va cunoaste voluptatea.

Cereti iertare nemultumirii care s-a adunat ca n-ati eliberat- o mai devreme; cereti iertare pentru greseala dumneavoastra chakrei comunicarii, mai ales partii ei dorsale ceafa si omoplatii; cereti iertare si capului ca prin aceasta i-ati blocat suvoiul de iubire, ce pleaca de la inima, si l-ati facut sa sufere. Migrena sau alta suferinta pe care o aveti, arata ca nu stiti sa cautati in mod corespunzator cauza indispozitiei dumneavoastra.Capul va sopteste care este acel loc – exact acolo, in cap, se afla creierul de unde incepe gandirea incorecta (partea ei reptiliana). Dupa ce nemultumirea de sine va fi eliberata, n-o sa va mai extenuati cu munca si n-o sa mai spuneti cu disperare in glas. „Nu mai vreau nimic, nu mai vreau sa traiesc „.

Iertarea pas cu pas, elibereaza corpul de negativitate. Cu fiecare noua eliberare, apare o schimbare in viata de zi cu zi, cu care trebuie sa ne deprindem. Nu va grabiti, inarmati-va cu rabdare si veti simti bucuria. Pe cel ce se grabeste, il asteapta o criza.

In continuare, invatati sa lasati sa cearna prin dumneavoastra nemultumirea, astfel incat sa nu ramana nimic din ce ar putea sa va faca sa suferiti. In felul acesta, putin cate putin veti deveni mai intelepti, dar deja fara suferinte. Daca insa, fara sa banuiti ce urmeaza, veti acumula nemultumire, in curand o sa pretindeti ca altcineva sa va indrepte viata. Si chiar daca s-ar gasi persoana aceea, oricum nu veti fi multumit asa cum este cel care isi aranjeaza singur viata, fiindca bine, cu adevarat, este ceea ce face omul cu mainile lui, indreptandu-si propria viata, propriile credinte, propriile trairi. Fiecare realizare proprie este o lectie invatata putand fi socotita intelepciunea vesnica a spiritului – izvorul multumirii si fericirii.

Fiti ca o sita care stie ca, daca nu sunteti un obstacol in calea raului, raul nu va fi rau pentru dumneavoastra.

Raul devine rau, atunci cand i se opune rezistenta. In felul acesta, lupta contra raului amplifica raul, iar iubirea raului micsoreaza raul. Cu cat iubesc mai mult raul, cu atat binele se face mai bun. Raul inseamna absenta iubirii, iar eu sunt acela care se razbuna pentru ca imi lipseste iubirea. Daca veti fi capabili sa intelegeti, nu veti mai fi nemultumiti de sine si de lume.

Tot ce exista are doi poli.

Prea multa multumire de sine il face pe om vanitos. El nu vede si nu aude acel rau care a venit sa-i dea o lectie. Nu se uita in jos – ce nevoie are, daca totul ii merge bine.

Si cu toate acestea, raul a venit in calea lui. De ce?

Omul care, de bucurie ca are o viata buna, nu invata sa gandeasca, va deveni orb si surd. Vor ramane oare neanvatate leciile lui de viata? De regula, nu. Mai devreme sau mai tarziu indiferenta lui aroganta va reveni, el va deveni nesabuit si va veni ziua cand va fi plesnit din plin. Daca nu a inteles cum le-a fost altora din cauza indiferentei lui, acum va simti pe propria piele indiferenta celorlalti fata de necazurile lui. N-are importanta unde se va intampla asta, ca va fi acasa, la serviciu sau la spital – urme tot va lasa. Fie ca isi va da seama de greseala sa, fie ca se va supara pe ceilalti, spiritul lui tot va extrage intelepciune prin experienta capatata de corp, minte si emotii. Inainte de o incercare grea, in acest om se concentreaza o aroganta semeata fata de toti – pe care o vad doar ceilalti – ca o obisnuinta de a primi tot ce isi doreste. Daca nu va primi ce isi doreste, acest om va dori sa se razbune pe cel care nu i-a satisfacut setea lui de a castiga, de a i se face pe plac. Daca nu isi va recunoaste negativitatea, reparand ce a stricat, situatia in timp se va complica.

Cand intalniti un astfel de om, care se uita de sus la toti ceilalti, sa stiti ca el este lectia dumneavoastra de viata.

Toate emotiile vi se vor pune in miscare si acestea sunt stresuri care asteapta sa fie eliberate.

Credem ca stim ce este pericolul. Cand suntem revoltati in sufletul nostru si spunem:Nu vreau! „, este oare un pericol? Da, este un mare pericol. Nu vreau! „ este o rautate.

Omul primeste tot ce doreste. Dar daca el nu gandeste corect, va primi exact contrariul a ceea ce a gandit deoarece:

– frica infraneaza vointa;

– rautatea distruge vointa.

Pe partea dorsala a corpului se afla energia vointei. Ea circula in sus si in jos prin canalul energetic principal aflat in coloana vertebrala.

Principalii factori care distrug energia vointei sunt:

– absenta dorintei – (isi are sediul la nivelul lombar);

– starea de obligativitate (cu sediul in zona vertebrelor toracale inferioare);

– exigenta -(se afla in zona vertebrelor dorsale superioare)

– nemultumirea (in zona cervicala) .

– dorinta de a fi mai bun decat ceilalti (in zona vertebrelor cervicale superioare).

Cand sunt in stare de echilibru, aceste stresuri dau vietii sens si miscare. Cand cresc peste masura, distrug, daca omul nu invata nimic. Absenta dorintei de a face ceva, vine sa il invete pe om sa faca cu placere ceea ce inainte facea cu neplacere.

Ea spune: „Draga omule! Drumul vietii este plin de oprelisti. In loc sa spui ca nu vrei, invata sa le depasesti cu placere si vei intelege ce te invata ele. Si atunci picioarele tale nu se vor mai incapatana sa spuna ca nu au chef sa mearga. In caz contrar, ele vor refuza total sa se mai miste „.

Exigenta vrea sa-l invete pe om sa fie mai bun, mai multumit, mai plin de recunostinta.

Ea spune: „Cine stie sa se multumeasca cu putin, isi va atrage o mare bucurie. Cine vrea sa obtina imediat ceva mare sau important, va ramane si fara putinul acela, fiindca nu stie sa aprecieze fericirea ,si sa aiba grija de ea”.

Dorinta de a fi mai bun ca ceilalti este o necesitate atat de naturala, incat este socotita o trasatura negativa de caracter. Copiii sunt invatati ca, dimpotriva, fiecare om trebuie sa fie mai bun ca ceilalti. Viata demonstreaza insa contrariul. De ce?

Ne-am obisnuit sa alergam in turma, sa fim toti la fel. Cand cineva vrea sa fie mai bun, trebuie sa tasneasca inainte. Pentru aceasta trebuie sa-i striveasca pe ceilalti sau sa-i dea la o parte. In oricare dintre cazuri, ambele parti sufera. Asa apare invidia.

Cel care ajunge in fata oboseste din cauza invidiei celorlalti si, mai devreme sau mai tarziu, in el va exploda rautatea contra invidiosilor. De aici incepe pieirea. Fotele lui vor seca, viteza va scadea si turma il va calca in picioare. In felul acesta se produce dezvoltarea pe orizontala.

Omul care se elibereaza de dorinta de a fi mai bun decat ceilalti, incepe sa se dezvolte pe verticala.

Treptat el se depaseste pe el insusi si se ridica la un nivel nou de constiinta, unde nu mai exista comparatii si evaluari marunte. Acolo nu va mai fi tulburat de lupta pentru supravietuire a celorlalti.

Este nivelul suprem, binecuvantat al vietii – linistea sufleteasca.

In concluzie

Gandul guverneaza viata. Un gand bun creeaza binele, un gand rau – raul.

Problema civilizatiei este femeia, dar fiecare are are gandurile lui. Prin ganduri suntem legati de vietile noastre anterioare, cand am fost ori femeie, ori barbat. Omul trebuie sa se ingrijeasca sa-si corecteze propriul mod de gandire si nu sa caute defecte la altii.

Cand o boala fizica este trata in mod artificial, prin medicamente sau chirurgical, corpul este lipsit de posibilitatea de a povatui. Nenorocirea isi va croi drum spre psihic. Nestiinta de a da ascultare gandului povatuitor v-a adus in situatia in care chinurile sufletesti s-au transformat in boala fizica, care la randul ei poate duce la deviatii psihice, daca veti continua sa nu dati ascultare invataturilor pe care vi le da corpul. Corpul dumneavoastra este o punte care uneste sufletul cu spiritul. Rezistenta acestei punti este determinata de capacitatea dumneavoastra de a rationa. Ea v-a fost data de Dumnezeu pe vecie si se dezvolta spre viitor.

Pentru aceasta trebuie sa invatati, sa discutati cu cel care este cel mai destept – cu dumneavoastra insiva, cu Sinele Superior.

Daca simtiti ca ceva nu este in ordine, invatati sa va iubiti telurile si sa descoperiti iubirea sufleteasca. Treptat lucrurile se vor aranja si dorintele vi se vor indeplini gratie fortei iubirii descatusate care curge dinspre dumneavoastra spre ceilalti.

Adevarata fericire poate sa o afle numai cel care daruieste.

Eliberati-va de disperarea ca nimeni nu are nevoie de iubirea mea „ si veti vedea ca este nevoie de ea. Orbiti de stresuri, ati incetat sa mai vedeti binele. Daca veti invata sa iubiti viata neconditionat, raul va inceta sa mai existe. El va deveni o parte componenta necesara si fireasca a vetii.

Fericit este cel a carui iubire curge spre ceilalti.

Fericit va fi cel care prin iertare va pune in miscare suvoiul de iubire.”

Anunțuri

4 răspunsuri

  1. Intotdeauna am considerat ca femeile sunt mai minunate decat barbatii .. .deci a nu se intelege gresit ca i-au partea barbatilor … dar in zilele de astazi aceasta frumosa relatie daruitor – primitor … si care poate functioneaza foarte bine in multe familii .. a avut mult de suferit .. chiar e punctul de a se inversa .. astazi femeia este manager .. om de afaceri .. politician .. etc .. care nu mai are timp de copii sau de a darui sotului mai nimic din ce trebuia sa-i daruiasca … ca sa nu mai vorbim de partea spirituala de care unele nici nu au auzit … cat despre cerseala barbatilor de a primi energia femeilor prin sex .. eu zic ca sunt si femei .. si nu putine la numar care .. ” sar … de sar rupe ” .. cum spune o populara zicala romaneasca .. deci daruindu-si benevol energia .. pentru propria placere .. deci as zice ca nu cersim tot timpul ..

    Foarte frumos spus … ” Emotiile se exprima prin cuvinte sentimentele prin tacere .. iubirea este tacere.. ii da omului linistea sufleteasca si cuvintele devin de prisos ” .. frumos spus si asa trebuie sa si fie .. chiar daca unii .. cum e si Goleman ( cercetator in inteligenta emotionala ) clasifica si iubirea drept emotie .. cine stie poate ca un cuvant doua nu strica ..

    Buna gaselnita cu : imaginativa ca sunteti o sita noua din fire subtiri de cupru (sau de lumina as zice eu ) prin care trece totul ….

    Interesanta si clasificarea factorilor care distrug energia vointei si sediul lor pe canalul energetic principal de pe coloana vertebrala ..

    Multumesc Ramona pentru material

    1. Kali Yuga a adus multe rani emotionale atat in interiorul femeilor cat si al barbatilor. Nu stiu daca s-ar putea spune ca femeia a fost mai ranita decat barbatul. Eu una cred ca s-au ranit din nestiinta reciproc. Si da, ai dreptate, s-au inversat in multe femilii rolurile iar asta nu este bine, fiindca in acest caz, si energia in interior s-a inversat la f multi barbati si la f multe femei. Astfel ca la barbati energia yang care ar trebui sa alimenteze primele 3 chakre ca sa poata sa se conecteze la Mama Pamant de unde sa isi ia forta a sarit sus, alimentntand ultimele 3 chaKre, astfel multi barbati devenind cu mult mai feminini in detrimentul curgerii firesti a energiei, iar la femeie energia yin care ar fi trebuit sa alimenteze primele 3 chakre incarcand astfel barbatul si tot ceea ce face cu iubire, a ajuns in cazul multor femei sa alimenteze ultimele 3, primele chakre deci implicit si cea sexuala devenind de preponerenta yang, de aici si masculinizarea trasaturilor si ale formelor fizice la multe femei, ele spunand ca arata asa mai sportive, nestiind ca de fapt asta e atat in detrimentul lor cat si al urmasilor. Intr-o atare maniera, nici barbatul si nici femeia nu simt fericire interioara, si de aici si sexualizarea excesiva chiar si in randul femeilor daca tot ai vorbit despre asta. Adica, ele se comporta ca masculii in loc sa fie feminine iar asta a pornit din frica de a nu mai fi dependente de niste barbati care le marginalizau sau umileau, vazand acele scheme de multe ori chiar in randul familiei, preferand sa ia carma in mainile lor, pornind astfel pe un drum mai masculinizat, mai yang, mai activ, in loc de pasiv chiar si in timpul actului sexual, ele preferand adesea, sa joace rol de barbat. Adevarul e, ca rar poate o femeie sa isi castige existenta dintr-o meserie pasiva. Daca suntem atenti la rata divorturilor, ne putem f usor da seama de ce multe cauta sa imbratiseze meserii mai barbatesti dar mai bine platite, socotit fiind faptul ca ele sunt cele care raman responsabile de cresterea copiilor. Cred ca e timpul ca barbatul si femeia sa ajunga la un numitor comun, sa inceapa sa coopereze unii cu altii, sa se faca pace intre ei, ca astfel femeia sa isi poata recastiga feminitatea, renuntand la ziduri si masti, iar barbatul masculinitatea, renuntand la lamentari si lovituri. Eu nu condamn absolut pe nimeni, fiindca stiu ce inseamna patternuri si gandire limitativa, si mai stiu si ce inseamna frica si starea de nonsens, venind la mine oameni care se plang de soarta, dar care totusi nu vor sa iasa din starea in care sunt fiindca traiesc o stare acuta de nonsens si neincredere in viata, nevazand oportunitati si sanse. Si cu cat omul are o anume varsta, cu atat e mai greu sa lucrezi cu ei, fiindca ei au tras si inainte de revolutie, si dupa, au obosit si nu mai cred in minuni. De fapt, acestia nici nu vreau prea mult, ei nu vor sa se vindece, vor doar sa isi amelioreze starea si cam atat. Si totusi, viata poate sa fie frumoasa la orice varsta, omul poate oricand sa o porneasca pe drumul legendei lui personale doar sa si vrea sa faca asta. Acum , interactiunea si munca in echipa este extrem de importanta, fiindca daca omul se pastreaza doar in vechile scheme, n-are cum sa mearga inainte. Pentru a face asta, are nevoie de colaboratori, de persoane alaturi de care sa creasca, impreuna cu care sa colaboreze, sa cocreeze pentru a crea noi ancore, noi credinte si valori. Degeaba citim, degeaba ne informam, degeaba stim o gramada, ca fara practica, fara traire directa de la om la om, rezultatul nu are cum sa apara. Vindecarea e imposibil sa apara in solitudine, curajul, increderea si deschiderea o poti dobandi doar interactionand cu ceilalti, practicand, vazand ca se poate si altfel decat a fost. Vorbele sunt frumoase, dar practica da totusi consistenta. La noi, omul se teme sa apeleze la un psiholog, la un coach, la un specialist, mergand pe varianta vindecarii in grup cum se intampla in majoritatea tarilor avansate, fiindca ii este frica sa isi arate umbrele. In alte tari, oamenii vorbesc liber de umbrele pe care le au pe forumuri, bloguri, grupari si situri diverse. La noi oamenilor le este frica sa o faca. Daca le-ar fi frica de altii as intelege, dar lor le este frica chiar de ei insisi, dovada ca desi pot folosi nume fictive, totusi nu o fac. Iar mai apoi, si ce daca si-ar da prenumele real. In tara asta sunt atatea persoane care poarta numele lor, incat e imposibil sa fie recunoscuti si totusi, nu vorbesc. Asta este tragedia cea mai mare, fiindca atata timp cat lor insile le este frica de umbrele pe care le au, nu au cum sa si le vindece, deoarece credintele si valorile pe care si le-au dobandit in viata si care a bagat in ei frica, panica si minciuna de a nu se considera raniti, ei vroind cu putere sa creada ca sunt k, nu au cum sa se vindece. Si uite asa, precum vezi, romanul s-a obisnuit sa sufere, sa creada ca traieste dar nu o face, sa viseze la fericire dar sa nu faca pasi spre a o dobandi, sa viseze la relatii armonioase si pline de iubire dar sa nu miste nimic in acest sens, lasand totul pe maine, pe luna viitoare, pe anul viitor, pe viata viitoare, adica, impingandu-si visele in timpi inexistenti. Sper totusi, ca acest blog sa ii ajute sa se trezeasca. In ceea ce ma priveste, imi dau toata silinta, insa de aici incolo, fiecare in parte, va trebui sa decida ce dar doreste sa isi ofere si cum anume doreste sa si-l ofere si cand va sti raspunsul, descoperindu-se pe sine suficient de mult, sa o porneasca cu multa incredere si veselie pe drumul povestii sale personale, ca sa si-l si implineasca, nemaiasteptand ajutor sau confirmare de la altul, ci avand chiar el curaj si forta sa mearga inainte, sa actioneze cu perseverenta si deschidere totala. Iar mai apoi, cand atat barbatul cat si femeia vor fi vindecati, vor putea in sfarsit sa intre in relatii sau sa isi transforme propria relatie existenta intr-una matura, fiindca desi exista cupluri cu vechime, din pacate, relatiile dintre protagonisti, in majoritatea dintre ele, este una imatura si de aici si lipsa de consistenta, plictis si nonsens existenta in ele.

  2. lenus constantinescu | Răspunde

    multumesc

    1. cu multa placere inger drag

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: