Iesi din tipare! Alege sa iti urmezi vocatia! Alege sa traiesti ca tine!

desenDESENE ALINA 008 de Alina Nicoara

Bine ai revenit pe caleaspretine

Poate ca pana acum ti-a scapat, poate ca ai fost prea ocupat sa te implici in joc, cu siguranta ca traind dupa modelul colectiv, ti se pare cat se poate de normal, chiar daca vezi ca ceea ce faci nu te intregeste, sa mergi inainte dupa reguli prestabilite, fiind ferm convins ca a suferi este ceva normal si firesc.

Orice suferinta este anormala, si singura solutie viabila sa te formezi ca tine, este sa iesi din timpare, sa uiti ce ai invatat pana acum, sa eviti sa te mai ghidezi dupa altii, sa inveti sa te asculti pe tine, sa devii artist in miscarea autonoma, bazandu-te pe puterea ta, pe inteligenta ta, pe resursele tale, pe ritmul tau propriu.

Chiar daca ti s-a implementat frica in subconstient, chiar daca ai fost implicat in competitie, chiar daca ti s-a spus ca andrenalina creste doar daca intri in jocuri de grup, uita cele invatate, lasa totul in urma ta fara regrete si fara judecati, avand ferm pozitionata in mintea ta ca meriti un nou inceput, o noua viata in care sa iti dezvolti curajul de a experimenta atatea cai cate tu iti imaginezi si simti ca ti se potrivesc, traindu-ti intens fiecare clipa, stiind ca darul momentului prezent ti se ofera doar o singura data in viata.

Cat timp vei trai implicat in procesul gandirii colective, vei crea si recrea emotii negative si suferinte tainuite, care te vor tine intr-o lume a durerii, al angoaselor si neincrederii in tine, traind intr-o casa straina tie, in care nu te simti nici stapan, dar nici un oaspete dorit.

Intelege, ca atata timp cat te afli in aceasta zona de compromis, in aceasta zona care tu crezi ca iti ofera o oarecare siguranta, cam la fel cum uterul mamei iti oferea, poti sa te consideri aidoma copilului mic, care are nevoie de ghidare, de ajutor extern, fiind imposibil sa iti traiesti cu adevarat viata, fiindca vei fi dependent de toti presupusii tai parinti, irosindu-ti energia spre a le face pe plac celorlalti, in loc sa iti canalizezi energia spre a simti pulsul vietii reale, deschizandu-te spre a primi in dar beneficiile derivate din asta, dezvoltarea ta reala ca om, ca individ, ca putere.

Priveste-ti viata fara partinire sau parere de rau, amintindu-ti de cate ori ai simtit cu adevarat bucuria. Ai simtit-o atunci cand te-ai ascuns dupa securitatea grupului cu care ai vietuit, actionand dupa bunul plac al celorlalti, din dorinta de a evita sa fii judecat ori condamnat, evitand sa superi pe cineva sau din dorinta de a nu fi ranit, bruscat ori umilit, sau atunci cand ti-ai permis sa risti si sa faci ca tine? Cand ai simtit fiorul importantei individuale, al emotiei ca insemni si tu ceva, ca esti cu adevarat important, ca meriti sa te bucuri de clipa in mod plenar? Ai simtit asta atunci cand ai depins de ceilalti, de starile, cerintele si viziunile acestora, sau atunci cand ti-ai luat avant si ai avut curajul sa iesi din tiparele prestabilite, indiferent de cine ce iti spunea, indiferent de judecatile sau credintele celorlalti, stiind pur si simplu ca asta iti este tie potrivit si ca asa este bine sa faci?

Exista o adevarata moda in numarul de carti de dezvoltare personala considerate de top, carti care iti ofera solutii rapide de expansiune, vise marete aurite de profituri uriase, calatorii de vis, carduri VISA, portofele bine burdusite, averi fabuloase, si posibilitati neinchipuite de expansiune financiara, profesionala, individuala si relationala, avand ascunse in dedesupt diverse oferte de gandire, comunicare persuasiva si multe altele.

Esti sfatuit sa iei explul lui x sau y ca sa ajungi si tu in topul topurilor, neintelegand acesti propagatori ca acel om pe care il dau ca exemplu, a folosit metodele descrise in acea carte cu 20 sau 30 de ani in urma, multe dintre ele potrivindu-se cu acele timpuri, modalitati de gandire si areal existent, iar de atunci si pana acum, noi am mai facut cativa pasi inainte, aflandu-ne intr-un alt timp, alt spatiu si alte provocari diverse, care cer gasirea unor alte solutii, care sa se potriveasca aici si acum si nicidecum atunci si acolo, la fel cum metodele folosite de parintii si bunicii nostrii sunt deja demult depasite si de cele mai multe ori nonconforme cu vremurile pe care le traim.

Ma uit la o seama de trainer si nu numai, care propaga acele idei invechite, unii considerandu-le adevarate panacee miraculoase, cat de obositi sunt, unii chiar inraiti si profund nemultumiti, dar pozand in persoane dezinvolte si fara probleme, luptandu-se cu singuratatea, cu himerele, cu frica de esec, stari determinate de presiunea rolului de om realizat ales, nefiind suficient de lucizi si realisti pentru a sesiza cu adevarat blocajul in care se afla. Tuturor acestora le este greu sa perceapa ca atat succesul cat si esecul depind de adevaratul simt ecologic pe care o persoana o poate trai, dezvolta si experimenta prin pulsul vremii traite, folosind in acest scop arta cooperarii, unitatii si cocrearii, noi vrand nevrand, depinzand unii de altii, castigand sau pierzand in grup mai mic sau mai extins, miscandu-ne in pulsul clipei prezente exact in arealul in care ne aflam si fiintam, asa se face ca, adesea o metoda potrivita celor ce locuiesc de exemplu in Bucuresti, fiind prea putin viabila celor ce traiesc in Oradea sau in oricare alta parte a tarii sau lumii.

A te dezvolta pe tine in functie de cerintele de moment, a te creste ca OM, este mai mult decat o dorinta, ea este o cerinta, fiindca in functie de ce oferi celorlalti ca valoare, si ce iti ofera acestia tie ca valoare, te dezvolti ca putere, respect, iubire si credinta. A te vedea doar pe tine in schema, a exclude restul grupului, n-ai cum sa te dezvolti in adevarata bunastare, in relatii armonioase, bucurie impartasita si multe altele. A uita de tine si a-i vedea doar pe ceilalti, devenind un executant al acestora, iarasi nu te poate ajuta sa te dezvolti in bunastare, relatii armonioase, bucurie impartasita si multe altele. Indiferent care dintre aceste doua solutii l-ai alege, in final vei ramane cu mainile goale, ajutand doar la caderea ta si al celorlalti. Adevarata valoare, adevarata dezvoltare, adevarata crestere apare doar in momentul in care tu oferi valoare ca sa primesti in loc tot valoare si de aceea, e bine sa te dezvolti in primul rand pe tine ca si valoare, sa te dezvolti ca tine in asa fel, incat sa traiesti in armonie cu fiecare parte a fiintei tale, neuitand insa si de ceilalti, miscandu-te in ritmul tau, in armonie fiind cu ritmul celorlalti, exact in zona si grupul in care fiintezi. Doar asa vei reusi sa traiesti o viata plina atat ca valoare personala cat si materiala, altfel vei avea parte de o viata seaca, dependenta de altii, o viata posibil plina de realizari materiale, dar goala de continut, plina de framantari sufletesti, tipare sau noi programe obositoare, comportamente neplacute pe care cu greu le vei putea controla, suferinte, emotii toxice, angajamente de care vei fugi mancand pamantul, lacrimi, deziluzii, frici diverse, demoni interior si exterior, nevroze, anxietati si depresii.

Te invit sa privesti cu adevarat inlauntrul tau, fara frica, fara judecati, fara oprobiu sau preconcepte, uitand de tot ce ai fost invatat pana acum, permitandu-ti sa iesi in sfarsit din constrangerile comportamentale pe care le imiti si care din cauza repetarii lor, au reusit sa puna stapanire pe viata ta, pe gandirea ta, pe sentimentele tale, pe credintele si visele tale. Lasa-le pe toate acestea in urma, stiind ca sunt doar niste nori razleti care au rolul de a-ti umbri viata si muta-te intr-o alta regiune a fiintei tale, care e plina de lumina, soare si cer senin. Priveste acum in acest sector, vezi ce fiinta minunata esti, cat esti de originala, de plina de telente, vezi modul in care iti place sa creezi, sa te misti, priveste pe ce nivel al fiintei iti place sa actionezi. Studiaza-te cu atentie, ca sa poti descoperi care este cu adevarat vocatia ta, unde anume se afla puterea ta, talentele tale, viziunile tale. Vezi mai apoi ce doresti sa obitii din toate acestea din punct de vedere:

Fizic

Mental

Sentimental

Social

Spiritual

Ia o foaie de hartie si scrie toate aceste descoperiri, iar cand ai terminat, priveste cum se impaca toate aceste dorinte cu puterea ta, cu ritmul tau, cu cunostintele dobandite, cu talentele si situatia in care tu te afli acum.

Vezi daca abilitatile tale se impaca cu cele ce iti doresti. Poate ca mama sau tata te-au sfatuit sa te faci pilot, dar tie iti este frica de inaltime, sau nu esti un fan al masinariilor de nici un fel, in acest caz neputand sa simti pulsul acestora. In schimb iti place sa comunici cu oamenii, iar in acest caz, tu deja stii ca ar fi mai potrivit sa te afli intr-un loc in care poti interactiona cu alti semeni de ai tai.

Ai vazut ca primul sondaj la care te-am invitat, prima descoperire pe care am considerat ca ar fi important sa o constientizezi, este vocatia. Stiu ca fiecare om are un talent innascut, ca se afla aici ca sa exceleze in ceva anume, nefiind un talent mai important ca celalalt si nici munca sau modalitatea prin care acest talent este dezvoltat, ci drumul in sine. Grupul in care ai vietuit si vietuiesti, televizorul, cartile, prietenii, cunoscutii, colegii etc., te-au facut sa vezi adevarul in mod distorsionat, ajungand la concluzia ca forma este mai importanta decat continutul, ca pozitia sociala, banii, averea, titlurile etc. sunt mai importante decat dezvoltarea talentelor native, neintelegand ca toate acestea sunt doar niste carje care ti se dau spre a te ajuta sa te implinesti ca cine ai venit sa fii. Gresita intelegere te mentine intr-o zona plina de frustrari, nemultumiri si neampliniri, punand mai multa baza pe banii castigati decat pe bucuria resimtita in urma unei actiuni corecte, care sa te releve ca ceea ce esti cu adevarat, si anume o fiinta care excelezi in anumite domenii, stari si cunostinte, care nici nu conteaza daca sunt la moda ori ba, ci conteaza doar ca puterea ta se afla directionata exact inspre acest sector, universul sustinandu-te in dezvoltarea ta exact in aceasta directie.

Pana acum, ai trait inchis intr-o sfera a iluziilor, actionand in afara, in loc sa actionezi inlauntru, ajungand astfel precum deja bine stii, ca forma sa fie mai importanta decat continutul. Dar si alegand sa actionezi inlauntru, e important sa stii, ca poti sa te indrepti spre o sfera iluzorie, nevanzand pana la urma graul de neghina.

Cum s-a intamplat asta si de ce se intampla asa ceva? Simplu!

Fiindca ai invatat sa te indrepti spre cel de langa tine, mintindu-te ca actionezi din consideratie si respect.

Sigur ai actionat din consideratie si respect?

In actiunile intreprinse de tine, actiuni care ii vizau pe ceilalti, a contat cu adevarat pentru tine parerea celorlalti, dorintele celorlalti, visele si cerintele acestora sau preferai in genere sa faci ca tine? Adica, te apucai sa faci o mancare care tie iti placea, considerand ca faci asta spre bucuria celorlalti…..

Sa fi fost oare chiar asa?

Stai un minut fata in fata cu tine insuti si gandeste-te daca esti de acord sa faci cu o la fel de mare abnegatie si o mancare care tie iti repugna, doar din respect si iubire pentru celalalt? Esti de acord ca cel de langa tine sa se imbrace cum il taie capul fara sa iti pese de ce zic altii, indiferent daca iti place tie ori ba, daca te caracterizeaza ori ba? Esti tu de acord sa iti lasi unul dintre membrii familiei sa munceasca intr-o meserie de “ jos “ fiindca asa simte, daca tu esti o persoana cu situatie, cu niscaiva titluri si recunoastere in urbea in care stai? Ai fi tu de acord sa te casatoresti cu o persoana care lucreaza in propria ta firma o munca de persoana necalificata, sa zicem portar sau femeie de servici, fara sa iti pese ca tu ai un renume, bani, avere etc.? Lista ar putea sa continue mult si bine. Ideea de baza e, ca de cele mai multe ori, ne poticnim in diverse tipare, nefiind suficient de deschisi ca sa dam voie varietatii sa se exprime, neintelegand ca importanta fiecarui experiment, este dupa ceea ce se afla in afara formei si nicidecum in aparente si credinte. Iar tocmai miscarea pe care o derulam pe frecventa aparentelor noi le numim iubire de sine si de semen.

Precum ai putut vedea din exemplele de mai sus, a te dedica celuilalt prin prisma propriilor viziuni de viata si placeri, nu inseamna catusi de putin ca oferi valoare, ci doar ca te misti in niste tipare prestabilite, in care propriile viziuni de viata din gama celor preluate, sunt cu mult mai importante decat sufletul in sine, forma fiind prioritara in locul continutului, crezand ca stii mai bine decat celalalt ce ii este lui bine si ce nu. Un atare mod de comportament, aduce dupa sine asteptari, adevarata vocatie neavand cum sa fie dezvoltata.

Si iata cum reuseste omul ca atunci cand gaseste cateva carti de dezvoltare personala si dupa frecventarea catorva cursuri de gen, unde afla despre diversi semeni cum au reusit sa sparga tipare, si unde afla despre importanta dezvoltarii individuale, spunandu-i-se ca primul pas pe care e bine sa il faca, e sa se indrepte spre el insusi, il incurca de-a dreptul, neantelegand in mod corect ce inseamna cu adevarat sa te indrepti spre tine insuti, dezvoltandu-te in mod armonios ca tine. Neintelegand puterea acestor invataturi, ajunge in final sa intre intr-o alta ceata iluzorie, schimband de data asta directia, avand de la ceilalti aceleasi cerinte, dar de data asta invelite in minciuna: merit tot ceea ce e mai bun de la viata. Si intr-un caz si in celalalt, preconceptele sunt ridicate la valori majore, bucuria si implinirea launtrica intarziind sa apara si asta fiindca si intr-un caz si in celalalt, ecologicul ramane neaspectat, miscarea de grup, beneficiile binelui impartasit cu ceilalti fiind anulat din start, cel mai mare bine dintre toate fiind de fapt binele si dezvoltarea armonioasa al tuturor celor implicati.

Si ce e de facut atunci?

Care este directia corecta?

Cum e bine sa actionam si in ce directie?

E bine sa actionam in directia noastra, dezvoltandu-ne vocatia pana la gradul de excelenta umana, devenind adevarati maestrii in tot ceea ce intreprindem. Oferind o valoare reala si primind in schimb tot o valoare reala.

Ce este de fapt vocatia?

Multi cred ca talentele pe care le avem ne sunt date spre a dobandi titluri, bogatii, recunoastere etc. Adevarul este, ca prin implinirea vocatiei, noi ne dezvoltam la un anume nivel al fiintei ca adevarati maestrii. Da, da, ai vazut bine. Marii maestrii au fost cei ce s-au dezvoltat in vocatia pe care o aveau pana la limita ei cea mai inalta, pana la inaltimea nivelului ecologic, reusind sa ajunga sa se miste cu usurinta si gratie in rezonanta cu ei insisi, cu ceilalti cat si cu vibratiile din zona in care vietuiau, se miscau etc. Unii au fost implicati in dezvoltarea iubirii ( Buddha, Iisus, Yogananada, Papaji…), altii in dezvoltarea manifestarii materiei ( Baird T. Spalding, regi si conducatori care au vizat si ajutat la dezvoltarea bunastarii colective ), altii in dezvoltarea altruismului ( maica Teresa ), altii al comunicarii si oratoriei, oferindu-si cunostintele prin cuvantul scris sau vorbit, altii al cooperarii, fondand diverse asezaminte…( esenienii ), altii al dezvoltarii frumosului ( Leonardo da Vinci …pictori, sculptori etc), altii al dezvoltarii si propagarii sunetului (compozitori, cantareti…), dezvoltarii curajului ( maestrii de diverse sporturi etc. )…..

Da suflet calator ce esti, te afli aici nu spre a te impaia cu titluri gen manager sau patron ori orice alt fel de conducator ca sa castigi imagine si averi, ci ca sa te dezvolti la anumite nivele ale fiintei. Sa inveti sa fii mai cooperat, sa lucrezi in unitate, sa comunici in mod asertiv, sa te respecti si sa ii respecti si pe ceilalalti, sa devii mai organizat, sa indrepti oamenii in asa fel incat binele comun sa fie bine aspectat etc…Fiecare meserie, are in substrat o anume dezvoltare a fiintei. Adesea ne batem joc de oamenii de la tara, considerandu-i analfabeti etc., neantelegand ca ei se afla aici ca sa faca unitate cu spiritele naturii si cu tot ce tine de natura in general, indreptand energia spre o armonie cooperanta, binele si bunastarea colectiva putand fi cat mai bine aspectata.

Daca am reusit sa te fac sa intelegi ca ceea ce conteaza este peste forma, te invit acum sa iti descoperi acele talente native pe care le-ai adus cu tine ca sa-ti implinesti vocatia in asa fel, incat sa devii un adevarat maestru pe un nivel sau chiar pe mai multe nivele ale fiintei.

Adevarul e, ca cea mai mare parte a timpului noi ne aflam implicati in munca pe care o prestam, adesea ascultand de ceilalti atunci cand ne alegem meseria in care dorim sa excelam, nedandu-ne seama ca moda si mersul vremii de cele mai multe ori n-au nimic de a face cu adevarata vocatie pe care o avem. Tin minte ca pe vremea mea, majoritatea parintilor isi indemnau copiii sa se indrepte spre medicina si asta fiindca pe atunci, se castigau bani multi din asta. Mai apoi, dupa revolutie, creandu-se un bummmm in tehnologie, parintii au inceput sa isi indrepte copiii spre IT, iar mai nou spre management, preotie, drept sau politica, acestea fiind meseriile cele mai bine platite la ora actuala, meserii care adesea n-au nimic de a face cu adevarata vocatie a celui ce le adopta si care, in loc sa se bucure de activitatile pe care zilnic le deruleaza, se incarca doar de stres, nemultumiri si neimpliniri diverse, toate acestea oglindindu-se mai apoi in relatiile pe care le are, mediul familiar, colegial etc., neputandu-se in acest fel dezvolta in mod armonios, multi habar neavand de ce, in loc ca viata sa li se imbunatateasca, li se complica din ce in ce mai mult.

De ce iti vorbesc despre toate acestea?

Fiindca e bine sa stii, ca sigur nu te-ai nascut intamplator chiar in aceste timpuri si exact pe aceste meleaguri. Te afli aici ca sa inveti sa te oferi ca valoare celorlalti, sa oferi acel ceva din tine care se numeste talent innascut, acel ceva ce doar tu poti sa il oferi, acea aptitudine individuala care este darul tau, contributia pe care doar tu o poti aduce in felul tau propriu, la bunastarea intregului.

Desi te-ai invatat sa te misti in tipare, facand tot posibilul sa ii imiti pe ceilalti, crede-ma ca n-ai pe cine imita si nici n-ai de ce sa te zbati sa fii ca altul, ci ca tot ceea ce ai de facut este sa fii ca tine, si asta fiindca nimeni, dar absolut nimeni n-are un dar identic cu al tau si nimeni, dar absolut nimeni n-a primit o misiune identica cu a ta. Asta inseamna ca, degeaba citesti maldar de carti motivationale din care esti sfatuit sa fii ca altii, sa faci ca altii sau sa iti imiti un alt semen in vreun fel anume, fiindca tot ce vei reusi in acest caz, va fi sa mergi contra vocatiei tale, sa mergi contra misiunii tale, misiune care deja a fost aleasa din momentul in care ai vazut lumina zilei.

Asta inseamna ca, tot ce ai de facut, este sa iti descoperi darul si sa ti-l oferi ca o valoare de necontestat.

Cum iti descoperi darul?

Iti place ceea ce faci acum? Simti ca timpul trece greu pentru tine sau crezi ca trece rapid? Daca trece greu, sigur n-are nimic de a face vocatia pe care o ai cu ceea ce faci. Cand actionezi cu adevarat in sensul tau propriu, facand ceea ce cu adevarat iti place, pentru tine timpul este inexistent, trecand orele aidoma minutelor, nefiindu-ti nici foame, nici sete, simtind inlauntrul tau o mare putere, simtind cum prinzi aripi, cum cresti si te extinzi, uitand cu desavarsire ca te afli intr-un trup, pe un taram material, fiind doar tu cu darul tau, zburand liber printre stele, bucurandu-te de fiecare clipa. Daca ai activitati de acest gen, e timpul sa stii ca adevaratul tau dar, adevarata ta menire asta este, iar tu te afli aici sa te dezvolti exact pe aceste frecvente ale fiintei, oferindu-ti primosul spre binele tuturor, deci si implicit spre binele tau. Daca neglijezi acest aspect al vietii, preferand sa ii ascuti pe altii, viata iti va oferi unele atentionari mai mult sau mai putin neplacute. Si uite asa, la inceput, te poti trezi ca relatiile cu ceilalti colegi, cu seful etc. incep sa se strice, vietuirea ta printre ei percepand-o ca un clavar. Sau te trezesti ca iti pierzi jobul, neputand sa iti gasesti un altul in loc, in domeniul prestat pana atunci. Orit e trezesti ca te imbolnavesti suficient de grav incat sa fii blocat sa mai mergi la munca, putand astfel avea suficient timp sa stai fata in fata cu tine insuti ca sa poti sa te reevaluezi, sa incepi sa actionezi in acel sens in care esti desemnat sa iti implinesti menirea. Sigur ca toate aceste experiente dureroase lasa urme adanci inlauntrul tau, si cu siguranta ca de cele mai multe ori omul va avea tendinta sa judece toate cele intamplate intr-un mod eronat, cu toate acestea, e bine sa stii ca universul iti este un prieten de nadejde, indreptandu-te de fapt spre implinirea menirii tale, si asta fiindca creatia are nevoie de darul tau, il asteapta ca sa creeze lantul de experimente care deriva din toate acestea, sa poata in acest fel sa mearga mai departe. Indiferent ca tu te vei revolta ori ba, indiferent ca te vei simti nedreptatit ori ba, universul stie ca drumul tau e cu totul altul decat cel pe care peregrinezi si ca fara tine, se creeaza calambolaj in experiment, ceilalti asteptand dupa tine ca sa poata sa evolueze. Stiind acum toate acestea, poti sa iti dai seama cat de profund gresit este sa iti obligi un alt semen sa faca ceva ce nu este desemnat sa faca, sau sa ocupi locul altcuiva, ori sa iti stopezi semenul in a-si implini menirea. Vai de tine suflet ignorant, ca habar n-ai tu ce bolovani iti pui pe cocoasa, si cate nemultumiri venite de la sufletele stopate atragi asupra ta, strigate care in viata ta pot actiona ca adevarate blesteme, nestiind de ce ti s-a transformat viata intr-un adevarat calvar, nestiind de ce mergi in viata taras grapis in loc sa iti poti inalta fruntea pana la stele. Gandeste-te la urmatorul scenariu. Din invidie, gresita intelegere si ignoranta, iti sapi un semen medic pana cand acesta ramane fara locul de munca care ii era desemnat prin drept Divin. Aceste medic, inca de la nastere, era conectat la un numar de suflete cu care se afla in sinergie, atat evolutionist cat si vibratoriu, energetic etc., fiind desemnat sa aduca armonie in campul distorsionat al unui numar fix de suflete. Tu sapandu-l, l-ai indepartat de locul desemnat, poate facandu-l sa isi ia campii si sa plece in lumea larga, scarbit fiind de rautatea oamenilor. Sufletele desemnate in a-si gasi alinarea raman fara cel ce le era desemnat ca potrivire sa o faca, fiind nevoiti sa apeleze la un alt medic, nepotrivit ca vibratie, energie etc., viata lor putand sa ia o turnura tragica din aceasta pricina. Fapta ta, in acest caz, a dus la un rau pricinuit unui numar mare de suflete si nu doar la un rau pricinuit unui singur suflet iar raspunderea pentru acest rau facut iti va apartine tie, spre tine venind toate vibratiile de durere emise de acele suflete care au ramas fara binefacatorul lor, din pricina ignorantei si rautatii de care tu ai dat dovada. Noi suntem desemnati sa ne miscam in grup, uniti fiind unii cu altii, o singura fapta a noastra minora, putand aduce mult bine sau mult rau, acesta propaganda-se de la suflet la suflet pana formeaza un lant uman care poate sa cuprinda un foarte mare numar de suflete.

Fii intelept drag suflet calator! Intelege miza! Stai pe locul tau si experimenteaza-ti rolul pentru care te afli aici, lasandu-i si pe ceilalti sa isi implineasca menirea. Intelege ca tu esti unic, asa cum si ceilalti sunt unici, si ca ai locul tau bine desemnat in jocul vietii, un loc in care se afla adevarata ta putere, un loc in care esti cu adevarat sprijinit de univers in asa fel, incat sa te extinzi in loc sa iti risipesti resursele stand pe locul altora, sau furand destinul altor persoane. Daca indeplinidu-ti menirea vei castiga forta, energie si intelepciune, in a merge intr-un alt sens, te va duce doar spre risipa de energie, resurse si ce e mai dureros, e ca iti vei bloca talentele si puterea, iar atat aici pe pamant cat si in alte planuri, tot ce conteaza este energia, este puterea, este intelepciunea dobandita si nicidecum averea acumultata, titlurile primite sau banii pe care ii ai in cont sau in portofel.

Ori de cate ori soarta te va lovi, intreba-te unde ai gresit si repara grabnic greseala, ca sa poti sa te eliberezi de catusele cu care singur te-ai incatusat.

Cat timp vei peregrina pe propriul tau drum si iti vei oferi darurile spre un bine comun, vei vedea ca toate puterile din univers vor veni sa te sustina, si asta pentru simplu fapt, ca tu oferi universului exact ceea ce asteapta de la tine, exact ceea ce are nevoie ca jocul colectiv sa se deruleze in mod optim. Doar in acest fel in viata ta vor apare sincronicitatile benefice, intalnirile valoroase, minunile proverbiale, sansele nesperate, bucuria impartasirii, parteneriatul benefic si multumirea de sine. In acest fel universul te rasplateste, te recompenseaza, te sustine, te sprijina, te ajuta si incurajeaza sa mergi mai departe.

Te invit acum sa te folosesti de cateva sugestii ajutatoare, ca sa poti deveni mai usor constient de vocatia pe care o ai. Scrie:

Imi place sa:

-pictez

-sa cant

-sa citesc

– sa fiu inconjurat de lume multa

-sa comunic cu altii

-sa cos

-sa gatesc

-sa ma ocup de altii

-sa imi aranjez casa cat mai artistic

-sa ii apar pe ceilalalti

-sa ii impac pe toti

-sa creez armonie

-sa fac miscare, sport (chiar si cele extreme)

-sa ma dezvolt personal

-sa inteleg psihicul uman

-sa ii vindec pe ceilalti

-sa imi impartasesc cunostintele

-simt nevoia sa ma izolez de ceilalti

-lucrez mai bine in grup

-lucrez mai bine singur

-imi place sa ii sustin pe ceilalti

-imi place sa fiu sustinut

-imi place sa organizez

-imi place creativitatea

-imi place sa gestionez

-imi place sa calatoresc

-imi place sa fac noi descoperiri, sa cercetez, sa inteleg

-ma simt mai bine intre persoane tinere, avangardiste

-ma simt mai bine intre persoane batrane, mai conservatoire

-iubesc natura

-imi plac orasele mari

-imi plac orasele mici

-imi place linistea

-prefer locurile zgomotoase, pulsand de viata

-consider ca oamenii sunt buni

-mi-e greu sa ma incred in altii

-imi plac locurile luminoase

-imi place mai mult sa lucrez noaptea

-ma simt mai in putere daca lucrez ziua

-imi place sa solutionez litigii….etc.

Noteaza-le pe cele care iti plac mai mult si alege unul care simti tu ca te reprezinta cel mai tare, care stii tu ca iti ofera cele mai mari satisfactii si in functie de asta, iti poti da cu usurinta seama care este adevarata ta menire, si daca te afli aici sa te dezvolti in grup invatand stima de sine si stima pentru ceilalalti, acel imi pasa de tine la fel de mult ca de mine, sau te afli sa iti oferi darul dezvoltandu-te si intelegandu-te pe tine la un nivel mai profund, fiindca in functie de menirea pe care o ai si cerintele pe care sufletul tau le are, te poti misca mai usor in grup sau in mod individual, in competitie sau daca ai trecut deja peste acest test in alte existente, in cooperare, respect si impartasire.

Precum vezi, ajungand sa iti cunosti adevarata vocative, ai marea sansa sa treci printr-o schimbare majora, reusind sa urci o multime de trepte, putand sa intelegi ce se afla dupa forma vremelnica, gasind raspunsul chemarii sufletului tau, descoperindu-ti legenda personala care implicit te va ajuta sa te descoperi pe tine.

Permite-ti ca de azi incolo sa uiti de forma, sa uiti de bani, pozitie sociala, avere si tot ce tine de vremelnic si axeaza-te doar pe darul tau, intelegand ca in acesta se afla potentialul tau, blocarea acestuia aducandu-ti doar frustrare, nemultumire si furie, ajungand ca in final sa cauti vinovati in afara ta, sau in soarta, Dumnezeu sau alte reprezentari ale creatiei vazute ori nevazute.

Omule, viata este un joc, iar tu chiar meriti sa fii un joc frumos! Cand erai copil, te jucai fara sa fii constient de ceea ce faci. A sosit timpul sa devii matur, sa te joci pe tine in mod intelept, sa fii cu adevarat un maestru care traieste inconjurat de alti maestrii si aminteste-ti ca indiferent ce alegi, universul intr-un fel sau altul iti va cere un pret, iar ca sa ai de unde plati, e bine sa fii vigilent si sa aduni bile albe (multumiri, bucurie impartasita etc.) de peste tot pe unde peregrinezi de la toti cei cu care te intersectezi!

Aceasta existent a ta, este doar un capitol din mare carte a Vietii si doar de tine depinde daca il scrii in asa fel incat sa aduca bucurie sau doar frustrare si nemultumire. Si precum deja prea bine stii, alegerea, ca de obicei, iti apartine.

Cu drag Ramona

“ Pretul pe care un om trebuie sa il plateasca pentru a-si urma vocatia, este o constientizare intima a partii urate a firii sale. “ James Baldwin

Anunțuri

6 răspunsuri

  1. Multumesc mult.Un articol deosebit de important ,care merita citit de fiecare dintre noi.

  2. Ramona, iti multumesc ca existi !
    Cuvintele tale ajung foarte usor la suflet…

    1. multumesc Viorel pentru impartasire…fii binecuvanat cu ce e mai bun si minunat

  3. Frumos articol .. multumesc Ramona … si ca o concluzie are dreptate James Baldwin cand spune “ Pretul pe care un om trebuie sa il plateasca pentru a-si urma vocatia, este o constientizare intima a partii urate a firii sale. “

    1. asa e Costi, Baldwin chiar are dreptate, primul pas al omului spre inalt fiind constientizarea, mai apoi eliberarea si vindecarea, care in genere merg mana in mana cu credinta si cand ma refer la credinta, ma refer la acea credinta ferma in potentele, puterile si increderea in sprijinul Fortei Supreme, care face ca muntele sa vina la Mahomed. Si cand omul reuseste sa ajunga in acest punct, restul deja vine de la sine…….

  4. manuela alexandru | Răspunde

    Multumim!

    ________________________________

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: